Beneficiile și riscurile consumului de mușețel: concluziile medicilor
Mușețelul este utilizat frecvent în caz de stres, răceală sau dureri abdominale, fiind adăugat în creme și folosit pentru clătirea cavității bucale. Cu toate acestea, datele științifice privind eficiența sa sunt adesea contradictorii. Specialiștii au analizat în ce situații această plantă poate fi cu adevărat utilă și când nu ar trebui considerată o soluție sigură.
Istoria utilizării mușețelului în medicină
Mușețelul medicinal (Matricaria recutita) este o plantă erbacee din familia Asteraceae, cu flori mici, albe, și centru galben. În scopuri terapeutice este utilizată în special această specie. Planta crește în zonele cu climat temperat din Europa și Asia și este cultivată pe scară largă la nivel global.
Mușețelul era menționat încă în tratatele din Egiptul Antic, Grecia și Roma, dar și în textele medicinei tradiționale chineze. Era administrat pentru febră, dureri abdominale, dureri reumatice și colici la sugari.
Ulterior, farmacologii au izolat substanțele active din plantă și au început să le studieze în laborator și în cadrul cercetărilor clinice. Totuși, volumul de date solide rămâne limitat.
Substanțe biologic active
Florile conțin mai multe grupuri de compuși. Un rol esențial îl au flavonoidele, în special apigenina și luteolina, asociate cu efecte antiinflamatoare și ușor sedative.
Un alt grup important îl reprezintă uleiurile esențiale, care includ alfa-bisabolol, hamazulen și derivații acestora. Acestea conferă plantei mirosul caracteristic și contribuie la reacțiile antiinflamatoare și antimicrobiene.
În plus, florile conțin acizi fenolici și cumarine, compuși cu activitate antioxidantă.
Proprietăți potențial benefice
Influența asupra digestiei și spasmelor
Experimentele pe animale și unele studii clinice arată că extractele de mușețel pot reduce intensitatea diareei și a spasmelor.
Efecte calmante și relaxante
În studii clinice realizate pe adulți cu tulburări de anxietate, extractul de mușețel a redus nivelul anxietății și al simptomelor depresive comparativ cu placebo.
Ameliorarea durerilor menstruale
O analiză publicată în International Journal of Community-Based Nursing and Midwifery indică o diminuare a durerii menstruale și a volumului sângerării în cazul utilizării extractului de mușețel. Efectul este asociat cu influența asupra sintezei prostaglandinelor.
Impact asupra glicemiei
Studii clinice de dimensiuni reduse, efectuate la persoane cu diabet zaharat de tip 2, au arătat că administrarea regulată de ceai de mușețel poate îmbunătăți valorile glicemiei. Totuși, planta nu poate înlocui tratamentul medicamentos.
Proprietăți antibacteriene și antifungice
Componentele mușețelului prezintă activitate antifungică și pot inhiba dezvoltarea unor fungi patogeni, inclusiv Candida albicans. Aceste rezultate provin din cercetări de laborator și nu confirmă automat un efect terapeutic la oameni.
Activitate antitumorală
În revista Cell & Bioscience, apigenina și alți compuși au demonstrat capacitatea de a inhiba creșterea celulelor tumorale în condiții de laborator. Totuși, aceste date nu permit concluzii privind prevenirea sau tratamentul cancerului la oameni.
Susținerea sistemului imunitar
Antioxidanții din mușețel contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, care poate afecta răspunsul imun. Din acest motiv, planta este uneori considerată un posibil adjuvant pentru susținerea imunității.
Modalități de utilizare
Ceaiuri și infuzii
Cea mai frecventă formă de administrare este ceaiul preparat din flori uscate. Aceasta este utilizată pentru anxietate ușoară, disconfort gastric și simptome de răceală.
Extracte și capsule
În cercetările științifice sunt analizate mai ales extractele standardizate de mușețel sub formă de capsule. Efectele depind de dozaj și de compoziția extractului.
Aplicare externă
Cremele, gelurile și soluțiile care conțin mușețel sunt utilizate pentru iritații ale pielii și mucoaselor, precum și pentru clătiri ale cavității bucale.
Perspective în practica medicală
Datele clinice privind mușețelul sunt încă limitate. Unele studii randomizate au arătat că extractele standardizate reduc simptomele la persoanele cu tulburare de anxietate generalizată comparativ cu placebo. The National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH) menționează că aceste suplimente pot influența și simptomele depresive, însă rezultatele nu sunt confirmate în toate cercetările.
Efectul asupra somnului este insuficient studiat. O analiză sistematică publicată în Phytotherapy Research nu a identificat beneficii semnificative în cazul insomniei cronice, motiv pentru care mușețelul nu este recomandat ca tratament pentru tulburările de somn.
În ansamblu, specialiștii consideră mușețelul un adjuvant pentru simptome ușoare, nu un substitut al tratamentului principal. Cele mai convingătoare dovezi vizează extractele standardizate, în timp ce ceaiurile și infuziile sunt mai puțin studiate.
Contraindicații
Reacții alergice
Acestea apar mai frecvent la persoanele sensibile la plantele din familia Asteraceae, precum ambrozia, crizantemele, gălbenelele sau margaretele. Manifestările pot varia de la prurit și erupții cutanate până la reacții severe, inclusiv anafilaxie.
Interacțiuni medicamentoase
Mușețelul poate potența efectul anticoagulantelor, inclusiv al warfarinei. De asemenea, este discutată posibila influență asupra medicamentelor metabolizate hepatic și asupra celor cu efect sedativ. Persoanele care urmează tratamente medicamentoase ar trebui să consulte medicul înainte de a utiliza mușețel.
Cercetările actuale confirmă influența mușețelului asupra anxietății și a unor simptome funcționale, însă nu susțin ideea că ar fi un remediu universal. Dovezile cele mai solide vizează extractele standardizate, nu preparatele casnice. Pentru multe dintre efectele invocate, datele sunt încă limitate sau contradictorii. Mușețelul poate fi luat în considerare ca adjuvant în cazul simptomelor ușoare și al unei bune toleranțe. În cazul bolilor cronice, al sarcinii sau al tratamentelor medicamentoase, utilizarea sa trebuie abordată cu prudență.
