Trigliceridele, colesterolul „rău” și cel „bun” sunt principalii indicatori ai profilului lipidic. Pe baza nivelului acestora în sânge, medicul evaluează riscurile cardiovasculare. Am analizat de ce este necesară această investigație.
Profilul lipidic (sau lipidograma) este o analiză de laborator care permite evaluarea nivelului de grăsimi din sânge. Aceasta include mai mulți parametri:
- colesterol total;
- trigliceride;
- lipoproteine cu densitate mare (HDL);
- lipoproteine cu densitate mică (LDL);
- lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL).
Această analiză este frecvent recomandată în cazul suspiciunii de:
- ateroscleroză;
- boală cardiacă ischemică;
- diabet zaharat;
- sindrom metabolic.
În anul 2003 a fost elaborată o scală specială SCORE (Systematic COronary Risk Evaluation), cu ajutorul căreia medicul poate evalua probabilitatea apariției unor patologii severe (infarct, accident vascular cerebral) în următorii 10 ani. Profilul lipidic este unul dintre indicatorii utilizați în această evaluare, alături de vârstă, sex, fumat și tensiunea arterială.
Ce sunt lipidele
Prin lipide se înțeleg, de regulă, grăsimile, însă în realitate acestea reprezintă un grup mai larg, care include trigliceridele, colesterolul, acizii grași și alte substanțe asemănătoare grăsimilor.
Principalul tip de grăsimi din organism sunt trigliceridele. Acestea se acumulează în țesutul adipos și pătrund în organism odată cu alimentația.
În ceea ce privește colesterolul, din punct de vedere chimic acesta este un alcool. Totuși, se comportă ca o substanță asemănătoare grăsimilor:
- nu este solubil în apă;
- este un component al membranelor celulare;
- din el se formează acizii biliari și vitamina D.
Deoarece colesterolul nu este solubil în apă (și, implicit, nici în sânge), el nu circulă liber în sânge, ci este transportat în combinație cu proteine, care îi permit deplasarea în mediul apos. Aceste complexe se numesc lipoproteine. Ele pot fi:
- cu densitate mare — conțin multe proteine și puțin colesterol;
- cu densitate mică — conțin puține proteine și mult colesterol;
- cu densitate foarte mică — conțin extrem de puține proteine și mult colesterol.
Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) reprezintă colesterolul „bun”, iar cele cu densitate mică (LDL) și foarte mică (VLDL) sunt considerate colesterol „rău”.
Profilul lipidic: compoziție și componente
Să analizăm principalii parametri care fac parte din analiza standard a profilului lipidic.
Colesterolul total
Este un indicator sumar care reflectă cantitatea totală de colesterol din sânge — atât „rău”, cât și „bun”.
Lipoproteinele cu densitate mică și mare
LDL este fracțiunea de colesterol care se acumulează pe pereții vaselor de sânge, formând plăci de aterom. Un nivel crescut de LDL este asociat cu un risc mai mare de ateroscleroză și boli cardiovasculare.
HDL este fracțiunea care are un efect protector asupra vaselor de sânge. Cu cât nivelul HDL este mai mare, cu atât riscul de ateroscleroză și boli cardiovasculare este mai scăzut.
Trigliceridele
Un nivel crescut de trigliceride este deosebit de periculos atunci când este asociat cu un nivel scăzut de HDL și un nivel ridicat de LDL. Această combinație crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral, infarct și alte afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge.
Alți indicatori
În cadrul unei lipidograme extinse pot fi evaluați suplimentar:
- VLDL;
- apolipoproteinele (ApoA1 și ApoB);
- lipoproteina (a), Lp(a).
Acești parametri oferă medicului informații suplimentare despre starea sistemului cardiovascular și riscul de dezvoltare a unor patologii.
Cum se efectuează analiza
Pentru obținerea unor rezultate corecte, pacientul trebuie să se pregătească corespunzător pentru investigație. Recoltarea sângelui se face pe nemâncate. Acesta este momentul optim, deoarece alimentația poate influența concentrația lipidelor din plasmă, în special a trigliceridelor.
În cadrul pregătirii, pacientul trebuie:
- să nu mănânce timp de cel puțin 9–12 ore înainte de analiză (consumul de apă este permis);
- să evite alimentele grase și alcoolul cu o zi înainte de investigație;
- să nu fumeze cu cel puțin o oră înainte de analiză;
- să evite efortul fizic intens și stresul cu 24 de ore înainte de analiză;
- să informeze medicul despre administrarea medicamentelor care pot influența nivelul lipidelor (de exemplu, diuretice, beta-blocante, hormoni, statine).
Pentru analiză, pacientului i se recoltează sânge venos din vena cubitală. După recoltare, proba este trimisă la laborator, unde se efectuează analiza.
Valorile normale și interpretarea rezultatelor
Valorile de referință (normele) pot varia ușor de la un laborator la altul, însă, orientativ, sunt următoarele:
- colesterol total — sub 5,2 mmol/l;
- LDL (pentru persoane sănătoase) — sub 3,0 mmol/l;
- LDL (în cazul unui risc cardiovascular crescut) — 1,8–2,5 mmol/l;
- HDL — peste 1,0 mmol/l (la bărbați) și peste 1,2 mmol/l (la femei);
- trigliceride — sub 1,7 mmol/l;
- VLDL — sub 0,9 mmol/l;
- coeficientul de aterogenitate (raportul dintre lipidele „rele” și cele „bune”) — sub 3,0–3,5.
La interpretarea rezultatelor, medicul ia în considerare nu doar valorile numerice, ci și alți factori:
- vârsta;
- sexul;
- prezența diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale sau a excesului ponderal;
- fumatul;
- antecedentele familiale de boli cardiovasculare.
Abaterile de la valorile normale pot indica:
- hiperlipidemie — exces de grăsimi în sânge;
- un risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare (în special ateroscleroza și boala cardiacă ischemică).
Importanța profilului lipidic
Rezultatele lipidogramei sunt importante nu doar pentru prevenția primară și evaluarea riscurilor cardiovasculare. Analiza este utilizată și în monitorizarea pacienților cu anumite afecțiuni, în special în cazul:
- diabetului zaharat;
- hipertensiunii arteriale;
- bolii cronice de rinichi;
- obezității;
- sindromului metabolic;
- hipotiroidismului.
Aceste boli și stări sunt, prin ele însele, factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Menținerea fracțiilor lipidice din sânge în limite normale (prin controale regulate, respectarea dietei și administrarea tratamentului adecvat) contribuie la reducerea riscului de afecțiuni cardiace.
Cum se poate îmbunătăți profilul lipidic
Alimentația
În cazul abaterilor de la valorile normale ale lipidogramei, primul pas este corectarea alimentației. Se recomandă o dietă cu un conținut redus de grăsimi saturate și zahăr. De asemenea, este indicată creșterea consumului de alimente care conțin:
- acizi grași polinesaturați (pește gras, ulei de in, nuci);
- fibre solubile (în cantitate mare în leguminoase, legume și fructe).
Activitatea fizică
Activitatea fizică aerobă regulată (de exemplu, mersul rapid, înotul, ciclismul) îmbunătățește metabolismul general și:
- crește nivelul HDL;
- ajută la reducerea trigliceridelor;
- contribuie la scăderea greutății corporale (în cazul excesului ponderal).
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână.
Medicamentele
Dacă dieta și activitatea fizică nu sunt suficiente, medicul poate prescrie tratament medicamentos, în special:
- statine — cele mai utilizate medicamente pentru scăderea nivelului LDL;
- fibrați — folosiți pentru reducerea trigliceridelor și creșterea nivelului HDL.
Strategia de tratament depinde de nivelul lipidelor din sânge, de riscul cardiovascular global și de bolile asociate.
Profilul lipidic este o analiză de sânge care evaluează nivelul colesterolului și al altor grăsimi din sânge. Aceasta ajută la estimarea riscului de boli cardiovasculare și la monitorizarea eficienței tratamentului. Dereglările profilului lipidic sunt adesea asimptomatice, motiv pentru care analiza este recomandată periodic, mai ales în prezența factorilor de risc.
