Copilul născut prematur: de ce situația nu este atât de gravă pe cât pare
Conform datelor oficiale din Republica Moldova și România, aproximativ 5–7% dintre copii se nasc înainte de termen. Iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră prematuritatea una dintre principalele cauze de mortalitate la copiii sub cinci ani la nivel global. Este însă situația atât de alarmantă și cine este considerat prematur? Explicăm pe larg în acest articol.
Cine sunt copiii prematuri
Prematuri sunt considerați copiii care se nasc înainte de termen, adică înainte de 37 de săptămâni de sarcină.
Anterior, medicii includeau în categoria prematurilor toți nou-născuții cu o greutate mai mică de 2,5 kilograme. Astăzi, această clasificare nu mai este considerată precisă, deoarece atât copiii născuți la termen, cât și cei născuți post-termen pot cântări mai puțin de atât.
Clasificarea OMS a prematurității, în funcție de vârsta gestațională
- prematuritate extremă – naștere înainte de 28 de săptămâni;
- prematuritate severă – între 28 și 32 de săptămâni;
- prematuritate moderată – între 32 și 37 de săptămâni.
Copiii se pot naște prematur fie din cauza declanșării spontane a travaliului, fie din motive medicale care impun inducerea nașterii sau operația cezariană.
Prematuritatea apare în toate țările lumii, însă șansele copilului depind mult de accesul la îngrijire medicală. În statele cu sisteme medicale bine dezvoltate, majoritatea bebelușilor prematuri supraviețuiesc, în timp ce în regiunile cu resurse limitate riscul de complicații și mortalitate este semnificativ mai mare.
De ce apar nașterile premature și pot fi prevenite?
Medicina nu are o singură explicație clară. Uneori nașterea prematură se declanșează fără o cauză evidentă, însă există factori care cresc riscul.
- vârsta maternă foarte mică (adolescente);
- vârsta maternă peste 35 de ani;
- stresul intens;
- istoric de nașteri premature;
- sarcini gemelare sau multiple;
- infecții (de exemplu, Covid-19);
- consum de tutun sau droguri.
Desigur, nu toți acești factori pot fi eliminați. Totuși, gravidele pot renunța la obiceiurile nocive, adopta un stil de viață sănătos și efectua controale regulate pe întreaga perioadă a sarcinii.
Cum decurg primele săptămâni în spital
Un copil prematur este internat de obicei în secția de terapie intensivă neonatală sau într-un incubator special, cu pereți transparenți și lumină difuză. Acolo, aparatele monitorizează respirația, tensiunea, ritmul cardiac și nivelul de oxigen din sânge.
Dacă bebelușul nu poate fi încă alăptat, primește hrană prin perfuzie sau printr-un tub subțire introdus direct în stomac. Unii copii au nevoie și de medicamente, precum diuretice sau antibiotice, sau de transfuzii de sânge.
Pregătirea pentru externare: când poate merge acasă
Bebelușul este externat atunci când:
- respiră singur, fără aparate;
- ia gradual în greutate;
- poate fi alăptat sau hrănit cu biberonul;
- își menține stabil temperatura corpului și nu are probleme de sănătate.
Înainte de externare, copilul este obișnuit treptat să doarmă pe spate. În pătuțul lui nu trebuie să existe obiecte moi — pături, perne, plușuri — deoarece cresc riscul sindromului morții subite la sugar.
Mulți părinți sunt emoționați la externare — în spital copilul se află sub supravegherea medicilor, iar acasă responsabilitatea pare mult mai mare. În realitate, nu este nevoie de teamă. Adresați personalului medical întrebări despre alimentație, medicamente și simptomele importante. Pentru un plus de siguranță, puteți participa la cursuri dedicate, inclusiv cele de resuscitare cardio-respiratorie. Iar în perioada petrecută la spital, implicați-vă în îngrijirea copilului (hrănire, baie) — vă va ajuta enorm după sosirea acasă.
Atenție! Prematurii au uneori episoade de apnee, scădere a nivelului de oxigen sau încetinire a pulsului când stau în scaunul auto. De aceea, transportul trebuie făcut cu mare grijă: pe timpul zilei, cu un adult atent lângă copil și cu opriri la fiecare 45–60 de minute.
Îngrijirea copilului prematur acasă
Dacă ați fost externați, înseamnă că medicii au evaluat că bebelușul este stabil și nu există riscuri majore. Totuși, va avea nevoie de puțin mai multă atenție decât un copil născut la termen.
Temperatura
În casă trebuie menținută o temperatură între 16 și 20 °C. Copilul nu trebuie înfofolit excesiv, iar în interior este recomandat să nu poarte căciuliță.
Alimentația
Copiii prematuri pot mânca mai puțin decât alți bebeluși, motiv pentru care uneori trebuie hrăniți mai des. Întrebați medicul dacă sunt necesare fortifiante pentru laptele matern sau formule speciale pentru prematuri. Tot medicul vă poate indica frecvența și cantitatea ideală pentru copilul dumneavoastră.
Vizitatorii
Oricine vine în contact cu bebelușul trebuie să își spele bine mâinile pentru a reduce riscul infecțiilor.
Prematurii sunt mai sensibili la lumină puternică, zgomot și atingeri. Vizitele dese îi pot obosi. Dacă bebelușul strânge ochii sau întinde mâinile și picioarele, este un semn că are nevoie de pauză.
Somnul
Așezați pătuțul departe de calorifer și ferestre — pentru a evita supraîncălzirea sau curenții de aer. Copilul trebuie să doarmă pe spate și, ideal, sub supravegherea unui adult.
Vaccinările
Consultați medicul pentru respectarea calendarului de vaccinare. Prezentați-vă regulat la imunizări pentru a proteja copilul de boli grave.
Ce complicații pot apărea în cazul prematurității
Nu toți copiii prematuri dezvoltă probleme de sănătate, însă nașterea înainte de termen poate lăsa urme. Cu cât copilul se naște mai devreme (și cu cât are o greutate mai mică), cu atât riscurile sunt mai mari.
Complicații pe termen scurt
- probleme respiratorii cauzate de dezvoltarea incompletă a plămânilor;
- hipotermie (scăderea severă a temperaturii corpului);
- anemie;
- tulburări digestive, deoarece sistemul digestiv nu este pe deplin maturizat.
Complicații pe termen lung
- cerebral pareză;
- deficiențe de vedere;
- pierderea auzului;
- probleme dentare;
- risc mai mare de dificultăți emoționale sau mentale, precum anxietate sau depresie.
Dezvoltarea copiilor prematuri
Dezvoltarea copiilor născuți prematur se evaluează în funcție de vârsta „corectată”, nu de vârsta calendaristică. Conceptul este simplu: dacă un copil are 10 luni, dar s-a născut cu două luni înainte de termen, vârsta corectată este de 8 luni. Evaluările trebuie raportate la această vârstă.
Majoritatea copiilor prematuri își ating treptat reperele corespunzătoare vârstei corectate și cresc sănătoși. Totuși, unele studii arată că unii dintre ei pot fi mai sensibili, mai anxioși sau pot gestiona mai greu stresul. Unii pot începe mai târziu grădinița sau pot întâmpina dificultăți școlare. Fiecare copil este însă unic, iar dezvoltarea diferă de la un caz la altul.
Copilul născut prematur necesită ceva mai multă atenție și efort, iar particularitățile lui pot dura o perioadă. Cu toate acestea, mulți dintre acești copii duc o viață lungă și sănătoasă. Esențial este ca părinții să respecte recomandările medicilor, să țină cont de vârsta corectată și să nu își compare copilul cu alții.
