Copilul are dureri de burtă: ce trebuie să facă părinții? Răspunde un gastroenterolog
Durerea abdominală este una dintre cele mai frecvente și îngrijorătoare plângeri la copii. Ea le provoacă părinților neliniște: nu știu dacă să lase copilul acasă, să îi dea medicamente sau să meargă de urgență la spital. Situația este complicată de faptul că micuții nu pot descrie exact ce și unde îi doare. Pentru a evita confuziile, prezentăm un algoritm clar de acțiune și lista simptomelor periculoase, explicate de un pediatru-gastroenterolog.
Tipuri de durere: două categorii principale
Gastroenterologul Ekaterina Leontieva explică faptul că durerile abdominale pot avea cauze foarte diferite – unele grave, altele mai puțin periculoase. Ele se împart în două mari grupe:
- Organice: cauzate de inflamația sau afectarea unui organ intern. Exemple: apendicită acută, infecții intestinale, ulcer.
Manifestări: durere bruscă, intensă, ascuțită, care poate trezi copilul noaptea. Adesea este însoțită de vărsături, diaree sau sânge. - Funcționale: cauzate de „defecțiuni de funcționare”. Organele sunt sănătoase, dar motilitatea sau sensibilitatea lor este modificată. Exemple: sindromul de intestin iritabil, dispepsia.
Manifestări: dureri cronice, de lungă durată, mai puțin intense, difuze, fără localizare precisă.
Cum diferențiem inflamația de tulburările funcționale
În tulburările funcționale, durerea este difuză, mai ales în partea superioară a abdomenului („sub stern”), de tip surd, spastic, însoțită de balonare și disconfort. Se ameliorează prin eructații, eliminarea gazelor, odihnă sau defecație. Nu apare febra.
Un proces inflamator sau o problemă organică se recunoaște prin:
- Febră peste 37,5°C;
- Durere persistentă mai mult de 2–3 ore, intensă, care afectează somnul, alimentația sau mișcarea;
- Durere localizată puternic (ex. partea dreaptă jos);
- Vărsături cu sânge sau bilă (verde);
- Sânge în scaun;
- Diaree mai lungă de 2 săptămâni;
- Constipație cu durere, fisuri, sânge, treziri nocturne;
- Pierdere în greutate sau stagnare în creștere;
- Icter (piele și ochi galbeni);
- Balonare severă, abdomen „tare ca piatra”;
- Durere nocturnă.
În aceste cazuri, este necesară prezentarea urgentă la medic.
Când copilul nu poate explica durerea
La copiii sub 3 ani, părinții trebuie să observe comportamentul și starea generală:
- Poziția copilului: își trage picioarele spre abdomen;
- Plâns brusc la atingerea abdomenului, burtă mare și tensionată;
- Lipsa scaunului mai mult de 2 zile sau lipsa urinării peste 3 ore.
Apendicita: simptome atipice
Durerea nu apare întotdeauna doar în partea dreaptă jos. Poate fi resimțită și în pelvis, partea laterală dreaptă sau zona lombară. Simptomele tipice includ:
- Durere constantă, intensificată la mișcare sau tuse;
- Abdomen tensionat, imposibil de atins;
- Refuzul alimentelor și lichidelor;
- Durere persistentă mai mult de 4–6 ore.
Dureri „de foame”
Apar în partea superioară a abdomenului după pauze lungi între mese. Episoadele ocazionale sunt normale. Dacă durerile revin constant, dispar după masă și reapar înainte de următoarea, pot indica ulcer sau dispepsie funcțională. Dacă persistă peste 2 săptămâni, este necesar consult medical.
Constipația la copii
Nu se definește doar prin raritatea scaunului, ci prin consistența și volumul acestuia. La sugari alăptați, pauzele de 3–7 zile pot fi normale dacă scaunul este moale. La copiii mai mari, semnele de constipație includ:
- Scaun rar (sub 3 ori pe săptămână);
- Scaun voluminos, dureros;
- Defecație dificilă, poziții neobișnuite;
- Scaun fragmentat („bobițe de oaie”);
- Episoade de murdărire cu fecale.
Importanța monitorizării scaunului
Părinții trebuie să observe:
- Regularitatea scaunului;
- Consistența (tare = constipație, lichid = diaree);
- Prezența mucusului sau sângelui (necesită consult medical);
- Resturi alimentare (de obicei normale).
Psiho-somatica: dureri „de nervi”
La copiii sensibili sau anxioși, stresul poate provoca dureri reale de burtă, chiar fără alte simptome. Acestea apar frecvent în jurul buricului, la ore fixe sau înainte de evenimente (școală, călătorii). Se ameliorează după somn sau relaxare.
Ce face medicul
În majoritatea cazurilor, durerile cronice sunt funcționale. Medicul verifică istoricul, examinează copilul și exclude semnele grave. Pentru siguranță, poate recomanda analize minime: hemogramă, proteina C reactivă, calprotectină fecală.
Ce este permis și ce nu înainte de consult
Permis: paracetamol în doză corectă, hidratare cu lichide.
Interzis: ibuprofen, aspirină, laxative, sorbenți, antispastice – pot masca simptomele sau agrava starea.
