Descoperirile săptămânii: sucul de portocale ajută inima, iar paracetamolul nu are legătură
S-a constatat, de asemenea, că alimentația bazată pe plante poate ajuta la refacerea vaselor deja afectate. Cercetători chinezi au descoperit cum cafeaua poate interfera cu tratamentul depresiei, iar oamenii de știință din Canada au arătat că statutul social poate fi determinat prin mirosul corpului.
Sucul de portocale îmbunătățește activitatea genelor responsabile de sănătatea inimii
Sucul de portocale influențează activitatea a mii de gene implicate în reglarea tensiunii arteriale, metabolismului și proceselor inflamatorii. Despre acest lucru au relatat cercetătorii în revista Molecular Nutrition & Food Research.
În studiu au participat voluntari care, timp de două luni, au consumat zilnic câte 500 ml de suc de portocale. Analiza probelor de sânge a arătat că au fost modificate peste 3700 de regiuni ale genomului, inclusiv genele care reglează tensiunea, nivelul colesterolului și inflamația. La participanții cu greutate normală, mai activ au fost genele legate de inflamație, iar la cei supraponderali — genele responsabile de metabolismul grăsimilor.
Cercetătorii subliniază că efectul pozitiv al sucului de portocale este asociat în principal cu flavonoidele hesperidină și naringenină, care reduc activitatea citokinelor inflamatorii și a enzimelor, îmbunătățind astfel starea vaselor de sânge.
Statutul social poate fi determinat prin mirosul corpului
Oamenii judecă statutul social nu doar prin haine, voce, gesturi sau comportament. Un nou experiment al cercetătorilor canadieni a arătat că și mirosul corpului are un rol. Studiul a fost publicat în revista Evolution and Human Behaviour.
La cercetarea realizată de Universitatea Victoria au participat 76 de bărbați. Aceștia au oferit probe de salivă pentru măsurarea testosteronului și au purtat tricouri distribuite de organizatori. Ulterior, 797 participanți (bărbați și femei) au mirosit tricourile și au evaluat posesorii lor după două criterii de statut social: dominare și prestigiu.
Rezultatele au fost clare:
- Bărbații cu nivel mai ridicat de testosteron erau percepuți (după miros) ca mai dominanți.
- Nu s-a găsit nicio legătură cu prestigiul — mirosul reflectă puterea și autoritatea, dar nu respectul bazat pe abilități.
Autorii afirmă că mirosul joacă un rol major în comunicarea animalelor și devine evident că și la oameni transmite semnale sociale subtile, de care nu suntem conștienți. Înțelegerea rolului mirosurilor este cu atât mai importantă astăzi, când mulți oameni au suferit pierderea mirosului după COVID-19, ceea ce influențează starea emoțională, interacțiunile sociale și chiar relațiile.
Paracetamolul în sarcină nu provoacă autism și ADHD
Nu există dovezi convingătoare că administrarea paracetamolului în timpul sarcinii ar provoca autism sau sindromul de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) la copil. Acest lucru este menționat într-un amplu studiu publicat în British Medical Journal (BMJ). Autorii au concluzionat că legătura despre care se scrie frecvent este explicată de alți factori, nu de medicament.
Cercetătorii au analizat 9 recenzii sistematice și meta-analize, incluzând 40 de studii. În unele cazuri s-a observat o creștere ușoară a riscului relativ (de 1,2–1,4 ori) pentru ADHD și una mai slabă pentru autism. Totuși, majoritatea acestor cercetări aveau probleme metodologice serioase:
- Nu erau luați în considerare factori importanți (sănătatea mamei, genetica, particularitățile familiei).
- Evaluarea riscului era formală sau lipsea.
- Analiza statistică era insuficient de riguroasă.
Cel mai relevant rezultat a venit din studiile care au comparat frați din aceeași familie. Atunci când unii copii erau expuși la paracetamol în sarcină și alții nu, legătura statistică cu ADHD și autism dispărea. Aceasta sugerează că asocierile observate sunt legate de factori familiali și genetici, nu de medicament.
Autorii subliniază că, până în prezent, nu există o relație cauzală confirmată între paracetamol în sarcină și autism sau ADHD. Reglementatorii medicali consideră în continuare paracetamolul unul dintre cele mai sigure analgezice și antipiretice pentru gravide.
Dieta vegetală a reparat inima bolnavă la șobolani
Dieta bazată pe plante nu doar reduce riscurile, ci și inversează tulburările de flux sanguin în inimă în caz de hipertensiune. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea de Stat din Georgia. Studiul a fost publicat în Journal of the American Heart Association.
În experiment, șobolanii cu hipertensiune au primit fie o dietă fără componente vegetale, fie hrană compusă în proporție de 28% din legume, fructe, nuci și leguminoase. Caloriile și nutrienții principali erau identici. La o parte dintre animalele cu tulburări vasculare evidente, cercetătorii au înlocuit dieta obișnuită cu una vegetală pentru a verifica dacă se pot „repara” vasele deja afectate.
Rezultatele au fost impresionante:
- Dieta vegetală prevenea dezvoltarea disfuncției microvasculare.
- La animalele cu tulburări vasculare, funcțiile vaselor se restabileau.
Autorii presupun că rolul cheie îl au antioxidanții, care protejează celulele endoteliale de deteriorarea cronică în hipertensiune și le ajută să-și recapete capacitatea de a regla fluxul sanguin.
Legătura neașteptată dintre cafea și depresie
Cofeina poate interfera cu acțiunea antidepresivelor cu efect rapid. Datele publicate în revista Brain Medicine i-au determinat pe cercetători să reevalueze efectele cofeinei. S-a constatat că aceasta blochează aceleași receptori necesari pentru acțiunea antidepresivelor rapide.
Un studiu recent publicat în Nature a arătat că ketamina și terapia electroconvulsivă declanșează o eliberare bruscă de adenozină — substanță care transmite creierului semnale de oboseală. Dacă receptorii adenozinei sunt blocați, efectul terapeutic dispare. Activarea lor artificială, dimpotrivă, produce un răspuns antidepresiv puternic.
Psihiatrii Ma-Li Wong și Julio Licinio ridică o întrebare logică: ce rol are cofeina în acest context? Ea acționează exact invers — blochează receptorii adenozinei. Cercetătorii menționează că pacienții vin adesea la ședințe de terapie după ce au băut cafea.
Paradoxal, consumul regulat de cofeină reduce riscul depresiei. Fenomenul este explicat prin adaptarea organismului: blocarea receptorilor adenozinei duce la creșterea producției acesteia. Totuși, în perioadele acute de depresie, cofeina ar putea reduce eficiența terapiei. Acest aspect urmează să fie studiat în continuare.
Astfel, sucul de portocale influențează genele legate de sănătatea inimii. De asemenea, alimentația vegetală are un impact pozitiv asupra sistemului cardiovascular: experimentele au demonstrat că previne patologiile vasculare și chiar restabilește funcția vaselor la animalele bolnave.
Un amplu studiu a respins definitiv legătura dintre paracetamol în sarcină și autism sau ADHD. În plus, cercetătorii au descoperit că cofeina poate reduce eficiența antidepresivelor cu acțiune rapidă. Totodată, oamenii de știință din Canada au arătat că dominanța masculină poate fi percepută prin mirosul corpului.
