În ultimul deceniu, la nivel mondial se conturează o veritabilă epidemie de sforăit, iar fenomenul este mai grav decât pare la prima vedere. Sforăitul, pufăitul sau sunetele guturale emise în timpul somnului au fost mult timp subiect de glume, însă specialiștii avertizează că acestea pot ascunde probleme serioase de sănătate. Iar numărul acestor cazuri este în creștere.
Deși majoritatea oamenilor sforăie ocazional, publicația The Guardian notează că intrăm într-o nouă eră a sforăitului cronic și intens, determinat de multiple cauze – de la poluarea mediului și creșterea temperaturilor până la criza obezității.
„Sforăitul provoacă încă jenă și este perceput ca ceva amuzant, motiv pentru care oamenii preferă să facă glume în loc să ceară ajutor”, afirmă profesorul Ama Johal, specialist clinic principal și medic ortodont consultant. „Puțini îl asociază cu starea generală de sănătate sau cu calitatea vieții.”
În realitate, sforăitul cronic poate afecta somnul, provocând oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare și senzația de ceață mentală. Mai mult, acesta poate fi asociat cu hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
Sforăitul și riscul de apnee în somn
Creșterea numărului de cazuri de sforăit reprezintă doar vârful aisbergului unei afecțiuni mai grave – sindromul de apnee obstructivă în somn. Această tulburare determină oprirea temporară a respirației în timpul somnului, ceea ce duce la scăderea periculoasă a nivelului de oxigen din sânge.
Apneea în somn crește riscul de hipertensiune, diabet, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și chiar moarte subită. Cercetări recente au evidențiat și o legătură între apneea netratată și apariția demenței la vârste înaintate.
De ce sforăim?
Sforăitul apare atunci când căile respiratorii sunt obstrucționate în timpul somnului. Aerul inspirat trece prin nas, gât și gură, iar dacă acest flux este blocat, țesuturile palatului moale, amigdalelor sau limbii vibrează prin contact, producând sunete.
Aceste sunete pot varia considerabil: de la respirație greoaie, vibrații și fluierături, până la pufnituri și răgușeli. Nu există un tip universal de sforăit.
Diferența dintre sforăit și apnee nu constă în volumul zgomotului, ci în faptul că, în cazul apneei, respirația se oprește temporar în timpul sforăitului.
Rolul geneticii și al vârstei
Factorii genetici influențează semnificativ predispoziția la sforăit sau apnee în somn. Printre aceștia se numără căile nazale înguste, forma maxilarului, dimensiunea amigdalelor, mărimea limbii și gradul de relaxare a mușchilor gâtului în timpul somnului.
Vârsta și greutatea corporală au, de asemenea, un impact major, motiv pentru care prevalența acestor probleme crește odată cu îmbătrânirea populației. Până la vârsta de 70 de ani, aproape una din două persoane suferă de sforăit.
Poluarea și temperaturile ridicate agravează problema
Creșterea numărului de cazuri de apnee și sforăit sever nu este legată doar de particularitățile anatomice, ci și de schimbările din mediul înconjurător.
Poluarea aerului, în special particulele fine rezultate din traficul rutier, irită căile respiratorii superioare, provocând inflamații și umflături care îngustează pasajele nazale și gâtul.
Temperaturile ridicate pot influența, la rândul lor, intensitatea sforăitului. În dormitoarele calde și slab ventilate, aerul uscat irită nasul și gâtul, favorizează congestia și perturbă ciclul somnului.
Un studiu recent realizat de Universitatea Flinders din Australia arată că, în următorii 75 de ani, cazurile de apnee în somn s-ar putea dubla din cauza încălzirii globale. Cercetătorii au constatat că temperaturile mai ridicate reduc durata somnului, îi scad calitatea și diminuează faza REM – etapa în care apneea apare cel mai frecvent.
Obiceiuri care agravează sforăitul
În ultimii ani a fost observată o creștere a unui tip atipic de apnee în somn, denumit de medici „apnee socială”. Aceasta apare atunci când sforăitul intens din weekend evoluează către forme mai grave.
Consumul de alcool relaxează mușchii gâtului, făcându-i mai predispuși la colaps. Chiar și fumatul pasiv poate irita nasul și gâtul, provoca inflamații și bloca căile respiratorii, crescând riscul de sforăit.
Vapatul poate avea efecte similare, însă cercetările în acest domeniu sunt încă insuficiente.
