Incontinența urinară în sarcină: de unde apare și ce poți face
Sarcina este o perioadă a unor schimbări majore în corpul femeii. Multe dintre acestea sunt fiziologice, dar pot provoca disconfort real. Unul dintre simptome este incontinența urinară. Medicii știu cât de des se confruntă gravidele cu această problemă, însă în societate încă nu se discută deschis, deși ar trebui.
Potrivit studiilor, incontinența urinară apare la peste jumătate dintre viitoarele mame – la 52% dintre ele. În al treilea trimestru, până la 70% dintre femei au raportat episoade de scurgeri involuntare de urină, fie la strănut, râs, efort fizic sau chiar fără un motiv aparent. Este important de înțeles că, deși este frecventă, nu reprezintă o normalitate de acceptat pasiv.
Cauzele incontinenței urinare în sarcină
Mai mulți factori contribuie la apariția acestui simptom neplăcut:
- Schimbări hormonale: progesteronul și alți hormoni relaxează musculatura netedă, inclusiv vezica și sfincterul uretral, reducând capacitatea de a reține urina.
- Creșterea uterului: uterul mărit comprimă vezica, micșorându-i volumul și crescând sensibilitatea la umplere.
- Solicitarea podelei pelviene: mușchii care susțin fătul lucrează intens; dacă tonusul lor este scăzut – din cauza lipsei antrenamentului sau nașterilor anterioare – apar episoade de incontinență.
Când apare cel mai frecvent
- Primul trimestru – urină mai frecventă, rareori scurgeri.
- Al doilea trimestru – pentru unii simptomele se ameliorează, pentru alții persistă.
- Al treilea trimestru – perioada cea mai predispusă la apariția incontinenței, datorită presiunii crescute a uterului și capului fătului.
Grupuri cu risc crescut
- Exces de greutate înainte de sarcină sau creștere rapidă în greutate.
- Făt de dimensiuni mari ori sarcină multiplă.
- Leziuni ale podelei pelviene în nașteri anterioare.
- Tuse cronică, constipație sau laxitate a țesutului conjunctiv.
- Femei peste 35 de ani, la prima sarcină.
Prevenție și pregătire
Lucrul cu mușchii podelei pelviene ar trebui început ideal înainte de sarcină sau în primul trimestru, mai ales dacă există factori de risc. Exercițiile făcute fără îndrumare pot fi ineficiente sau chiar dăunătoare. Cea mai bună soluție este colaborarea individuală cu un kinetoterapeut pelvin, care va evalua mușchii, va prescrie exerciții sigure și va învăța tehnici de respirație și postură adecvate.
Tratament în timpul sarcinii
Dacă problema a apărut, nu o ignora:
- Corectează regimul hidric: bea suficient, dar evită excesul și băuturile diuretice (cafea, sucuri carbogazoase).
- Golirea vezicii conștient: evită atât suprasolicitarea, cât și mersul prea frecvent la toaletă „preventiv”.
- Lucrează cu corpul: menține o respirație uniformă și o postură corectă pentru a reduce presiunea pelviană.
- Activitate fizică moderată: mers, acvagimnastică, yoga pentru gravide.
- Fizioterapie individuală: ajută la îmbunătățirea controlului mușchilor pelvieni și la reducerea simptomelor.
Ce urmează după naștere
În majoritatea cazurilor, incontinența dispare după naștere. Cu toate acestea, cu cât simptomele au fost mai severe și au durat mai mult, cu atât este mai importantă abordarea lor și în perioada postnatală, pentru a preveni probleme cronice de podea pelviană.
„Dacă la două-trei luni după naștere episoadele de incontinență persistă sau apare senzația de greutate ori prolaps, consultă medicul și un specialist în reabilitare pelvină. Grija pentru tine reprezintă maturitatea necesară pentru a te simți bine în propriul corp, chiar și în perioade de schimbări majore.”
Fără rușine
Nu privi incontinența urinară în sarcină ca pe un motiv de rușine. Este un simptom frecvent, pe care este important să îl abordezi din timp pentru o sarcină, naștere și recuperare postnatală mai ușoare.
