Dinții de lapte joacă un rol esențial în formarea unui mușcăturii corecte și în dezvoltarea normală a dinților permanenți. De aceea, părinții trebuie să se asigure că acești dinți sunt păstrați cât mai mult timp posibil. Îndepărtarea lor se efectuează doar în situații specifice, stabilite de medicul stomatolog.
Când este necesară îndepărtarea?
Indicații pentru îndepărtarea dinților de lapte
Specialiștii identifică mai multe motive pentru care poate fi necesară extracția unui dinte de lapte:
- Carii profunde, când dintele nu mai poate fi restaurat din cauza deteriorării extinse a coroanei;
- Mobilitatea accentuată a dintelui de lapte. Dacă nu este îndepărtat, poate provoca inflamații la nivelul gingiei și durere în timpul masticației;
- Pulpită sau parodontită în forme severe;
- Prezența unei chisturi, fistule sau granulome;
- Număr crescut de dinți de lapte (hiperdonție);
- Traumatisme ale incisivilor;
- Distrugerea rădăcinii unui dinte de lapte, când inflamația se poate extinde la mugurele dintelui permanent.
În aceste situații, medicul stomatolog poate recomanda extracția ca metodă de tratament. Procedura se poate realiza în orice clinică stomatologică, publică sau privată.
Etapele procedurii
Un dinte de lapte foarte mobil poate fi îndepărtat acasă, însă dacă este necesară extracția prematură, copilul trebuie dus la stomatolog. Specialistul examinează cavitatea bucală și stabilește metoda optimă de îndepărtare. Este important de reținut că mugurii dinților permanenți se află foarte aproape de rădăcinile dinților de lapte, iar o intervenție necorespunzătoare îi poate afecta, ducând la probleme ale mușcăturii și alte complicații.
Extracția se desfășoară în mai multe etape:
- Stabilirea indicațiilor și contraindicațiilor pentru anestezie și procedură. Îndepărtarea se efectuează sub anestezie – prin injecție, spray sau gel. Dacă există inflamații severe sau anestezicele locale nu pot fi folosite, se recurge la anestezie generală.
- Aplicarea forcepsului pe coroana dintelui, astfel încât medicul să îl poată fixa corect.
- Extracția dintelui printr-o singură mișcare de rotație. Îndepărtarea fără mișcări prealabile de balansare protejează țesutul gingival și reduce riscul sângerării.
- Inspectarea alveolei pentru a elimina fragmentele rămase.
- Tamponarea alveolei pentru prevenirea sângerării.
Dacă este necesară îndepărtarea mai multor dinți, după prima intervenție medicul poate monta o coroană artificială temporară, pentru a preveni deplasarea arcadelor dentare și apariția unei mușcături incorecte.
Posibile complicații
Temperatura după extracție — un semn de complicație
Îndepărtarea dinților de lapte realizată incorect poate duce la diverse complicații. Acești dinți sunt esențiali în dezvoltarea armonioasă a sistemului dentar, astfel că extracția prematură poate provoca:
- Modificări ale mușcăturii, deoarece poziția dinților permanenți se schimbă dacă dinții temporari lipsesc prea devreme;
- Apariția unor defecte de vorbire, care pot progresa în lipsa unui tratament;
- Reducerea funcției masticatorii, ca urmare a deplasării arcadelor dentare.
Pe lângă complicațiile dentare, o extracție incorectă poate provoca sângerări prelungite sau infecții. Infecția bacteriană a rănii determină simptome în primele zile după intervenție: febră, durere în zona dintelui extras, slăbiciune generală. La examinare, alveola poate conține puroi, iar gingia din jur prezintă roșeață intensă.
Dacă după extracția dinților de lapte copilul prezintă febră sau dureri puternice, părinții trebuie să consulte imediat un stomatolog. Medicul va evalua situația și va recomanda tratamentul necesar.
După procedură
Vizita la stomatolog durează în general 10–20 de minute, după care copilul poate merge acasă. În absența complicațiilor, nu este nevoie de control suplimentar. Părinții pot observa un cheag de sânge în alveola dintelui extras – acesta nu trebuie îndepărtat, deoarece protejează rana de bacterii. Din acest motiv, clătirea gurii cu soluții antiseptice în primele zile este contraindicată, deoarece poate disloca cheagul.
În primele 2–3 zile după extracție, copilul nu trebuie să consume alimente tari, băuturi carbogazoase sau dulciuri. Produsele cu mult zahăr favorizează înmulțirea bacteriilor care pot infecta rana. Periajul se face doar cu o periuță cu peri moi, evitând atingerea zonei afectate.
Clătirea gurii cu antiseptice se poate începe după 3 zile. Soluția trebuie încălzită la temperatura camerei sau la aproximativ 30°C – nu trebuie să fie rece sau fierbinte. Compresele sunt interzise, deoarece pot agrava inflamația. În primele zile, medicul poate recomanda analgezice din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene, dacă copilul prezintă dureri.
Stomatologii încearcă să păstreze cât mai mult timp dinții de lapte, deoarece aceștia asigură dezvoltarea corectă a danturii permanente. Extracția este indicată doar atunci când este necesară cu adevărat. În primele zile după procedură, părinții trebuie să monitorizeze starea copilului și aspectul alveolei, deoarece depistarea rapidă a complicațiilor facilitează tratamentul.
