Intoleranța la gluten la copii: ce este și cum trăim cu ea
Eticheta „fără gluten” a devenit omniprezentă — pe cereale, pâine și chiar pe ulei vegetal. Dar este glutenul într-adevăr atât de periculos pentru sănătate? Și cum hrănim un copil care are alergie la el? Clarificăm în acest material.
Ce este glutenul și în ce produse se găsește
Glutenul este o proteină vegetală complexă, prezentă în grâu, orz, secară și uneori în ovăz (în mod natural, ovăzul nu conține gluten, dar pe ferme și în timpul transportului se amestecă frecvent cu alte cereale).
Produse care conțin gluten:
- pâine, chifle, lipii și toate derivatele;
- paste, tăiței și colțunași;
- cereale pentru micul dejun și granola;
- terciuri instant;
- torturi, biscuiți, prăjituri;
- semipreparate (de exemplu, chiftele în crustă de pesmet);
- sosuri (ketchup, maioneză);
- alimente pentru copii fabricate industrial;
- bere (cu excepția celei fără gluten).
Glutenul nu este în mod obligatoriu ceva grav și dăunător pentru toți. Gastroenterologii spun că mulți îl tolerează normal și deci nu trebuie exclus din alimentație. Totuși, chiar urmele (adică o cantitate minimă) de gluten pot declanșa o reacție la copiii sensibili.
Ce forme de intoleranță la gluten există
Aici există multă confuzie. Prin termenul „intoleranță la gluten” sunt adesea înțelese trei stări diferite:
- Boala celiacă — o afecțiune autoimună ereditară în care sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase ale intestinului subțire. Acest lucru se întâmplă anume când în organism ajunge glutenul. Sistemul imunitar confundă una dintre substanțele din compoziția lui cu o amenințare și produce anticorpi care inflamează intestinul.
Conform statisticilor, boala celiacă afectează 1 persoană din 100 la nivel global, dar doar 30% primesc diagnosticul corect.
- Alergia la grâu. Strict vorbind, ea poate apărea nu doar la gluten, ci și la alte proteine ale grâului (albumine, globuline, gliadină). Totul deoarece sistemul imunitar sensibil reacționează la ceva la care, în mod normal, nu ar trebui să reacționeze (în acest caz, la grâu). Este mai frecventă la copii sub 12 ani decât la adulți. Printre simptome: urticarie, greață, diaree, nas înfundat, dureri de cap. Uneori poate duce la o reacție severă, chiar potențial fatală — anafilaxie.
- Sensibilitatea la gluten non-celiacă. Unele persoane au simptome similare celor din boala celiacă, dar analiza nu confirmă celiacia. Totuși, dacă glutenul este exclus din alimentație, starea se ameliora. Pentru această situație a fost introdus termenul NCGS (non-celiac gluten sensitivity — sensibilitate la gluten care nu este asociată cu boala celiacă).
Este important de reținut că boala celiacă nu este o alergie, ci o afecțiune a sistemului digestiv, așadar alergologul nu este specialistul potrivit pentru ea.
De ce apare intoleranța la gluten
Oamenii de știință consideră că genetica joacă un rol important. Dacă cel puțin unul dintre părinți are boală celiacă sau alergie la grâu, riscul pentru copil este semnificativ mai mare. Sensibilitatea non-celiacă este mai complicată: se crede că poate fi declanșată de infecții gastrointestinale, administrarea de medicamente și intervenții chirurgicale.
Factori de risc suplimentari:
- infecții intestinale în copilărie (dacă copilul a avut, de exemplu, rotavirus), riscul de boală celiacă este mai mare;
- diversificarea cu produse care conțin gluten dacă, în paralel, copilul nu este alăptat.
Într-un studiu american, boala celiacă a fost asociată cu laptele degresat, administrarea îndelungată de vitamina D în picături și antibiotice în copilărie.
Simptomele intoleranței la gluten la copii
În cazul bolii celiace, simptomele pot fi diferite:
- vărsături;
- balonare;
- irritabilitate;
- creștere ponderală slabă și încetinirea creșterii;
- diaree cu miros foarte neplăcut;
- subnutriție.
La școlari, vărsăturile apar mai rar decât la cei mici; la ei pot indica boala celiacă:
- oboseală cronică;
- dureri de cap;
- paliditate;
- fragilitatea unghiilor și a părului;
- înălțime și greutate mai mici comparativ cu semenii.
La copiii mai mari și adolescenți se mai adaugă întârzierea pubertății și probleme de dispoziție: anxietate și tendință spre depresie.
Uneori, copiii nu au simptome evidente ale bolii celiace. Medicii recomandă verificarea dacă copilul se află într-un grup de risc sau dacă ați observat la el:
- anemie feriprivă;
- valori crescute ale enzimelor hepatice (AST și ALT);
- fracturi frecvente (din cauza densității osoase scăzute);
- pete pe smalțul dentar sau smalț subțire și slab în general.
Scriem des despre alimentația copiilor, iar într-unul dintre materiale am menționat deja glutenul — alături de alte produse „controversate”, precum laptele și zahărul.
Când să mergem la medic?
Ideal — imediat ce observați că copilul se simte regulat rău după un anumit aliment. Important: nu o singură dată i s-a făcut greață după o chiflă, ci de fiecare dată când consumă chiflă apar simptome specifice.
Investigații pentru intoleranța la gluten:
- Analiza simptomelor și a istoricului familial.
- Analiza sângelui pentru anticorpi specifici tTG-IgA. Este testul principal pentru copii și adulți. Este pozitiv la aproximativ 93% dintre persoanele cu boală celiacă.
- EGDS cu biopsie din duoden. Este standardul de aur pentru diagnosticul bolii celiace la copii. Se prelevează fragmente de mucoasă prin endoscop și se examinează pentru a confirma rezultatele analizelor.
- În caz de suspiciune de alergie se efectuează suplimentar teste cutanate.
Amânarea diagnosticului nu este o idee bună — există risc de complicații. La copii acest aspect este deosebit de important: boala celiacă afectează absorbția normală a nutrienților, ceea ce încetinește creșterea și fragilizează oasele.
Cum trăim dacă copilul are intoleranță la gluten
Pregătiți-vă să vă schimbați obiceiurile și organizarea vieții de zi cu zi. În primul rând, este vorba despre gătit.
Organizați alimentația acasă
Studiați lista produselor cu gluten și eliminați-le din alimentația copilului. Este important să compensați imediat cu alternative sigure.
Gătiți:
- hrișcă,
- orez,
- porumb,
- cartofi,
- amaranth,
- quinoa,
- leguminoase,
Puteți cumpăra un mix special și coace din el pâine fără gluten.
Pentru a evita așa-numita „contaminare încrucișată”, depozitați produsele fără gluten separat de celelalte. Alocați copilului veselă, oală și tacâmuri separate, spălați-vă pe mâini după contactul cu aluat sau făină obișnuite.
Este important să verificați chiar și produsele „condiționat sigure” și cele cu mențiunea „fără gluten”. În îngroșători, amidon modificat, maltodextrină și arome pot exista urme de gluten (acest lucru este de obicei indicat în lista de ingrediente).
Dacă la copil nu este boală celiacă, ci alergie la grâu, tactica este puțin diferită. Este important să excludeți anume grâul — ovăzul, orzul, secara pot fi sigure dacă nu există reacție încrucișată. Cel mai bine este să clarificați detaliat la alergolog. În unele cazuri se prescriu antihistaminice și corticosteroizi: pot ameliora simptomele, dar nu ajută în anafilaxie. În caz de reacție severă cu senzație de lipsă de aer, tuse și respirație șuierătoare, trebuie să aveți întotdeauna la îndemână epinefrină (adrenalină).
Gândiți-vă cum va mânca copilul în afara casei
Avertizați educatorii de la grădiniță și administrația școlii despre intoleranța la gluten. Dacă acolo nu se poate găti fără gluten, oferiți copilului mic dejun și prânz la pachet — pentru ca la ore să nu stea flămând. La cafenele și restaurante, întrebați întotdeauna despre compoziția preparatului și nu ezitați să rugați să fie înlocuite ingrediente. Dacă micuțul merge la serbare sau la aniversarea unui prieten, discutați cu ceilalți părinți și avertizați toți adulții. O idee bună — să coaceți un chec sau biscuiți fără gluten (de exemplu, din făină de amaranth sau de cocos) și să îi dați copilului. Astfel, nu va fi trist să îi vadă pe ceilalți mâncând tort.
Susțineți copilul moral
Copiilor le este greu să accepte interdicțiile și restricțiile; pentru ei aceasta este o sursă de stres. Mai ales când altora le este permis ceva gustos. De aceea, explicați motivul interdicțiilor într-un mod pozitiv și blând — prin grija pentru sănătate. Se potrivește aceeași tactică recomandată pentru copiii cu alergii alimentare: explicați că există „alimente sigure” și altele după care va durea burtica. Mergeți împreună la cumpărături, căutați rețete noi și interesante și gătiți — apropie.
Cel mai important — subliniați că copilul nu este singur în fața acestei situații, sunteți alături. O puteți face chiar prin cuvinte: spuneți mai des „noi vom merge la medic”, „trebuie să verificăm compoziția”. Astfel îi veți insufla copilului și responsabilitatea pentru propria sănătate.
Câteva sfaturi utile:
- Observați atent starea copilului după feluri noi de mâncare;
- Nu recurgeți la automedicație și adresați-vă imediat gastroenterologului și pediatrului;
- Nu excludeți grupe întregi de alimente înainte de investigații complete;
- Schimbați treptat obiceiurile în familie, fără stres și presiune;
Și nu ezitați să apelați la un dietetician: vă va ajuta să diversificați alimentația și să nu ratați nimic important pentru dezvoltarea copilului.
