Mastita: cauze, simptome și opțiuni de tratament
În perioada alăptării, este normal ca sânii să fie mai plini și mai sensibili. Totuși, dacă apar simptome asemănătoare gripei, însoțite de inflamație accentuată și durere intensă la nivelul unuia dintre sâni, este posibil să fie vorba despre mastită. Aceasta reprezintă o infecție a țesutului mamar, care, în majoritatea cazurilor, poate fi tratată eficient.
Riscul este mai ridicat în primele șase săptămâni după naștere, însă mastita poate apărea oricând pe parcursul alăptării. De cele mai multe ori afectează un singur sân, dar există situații în care infecția poate fi prezentă la ambii sâni simultan.
Cauzele mastitei
Mastita se dezvoltă atunci când bacteriile ajung și se multiplică în țesutul mamar. Cel mai frecvent, infecția apare pe fondul unui canal galactofor blocat, care împiedică drenarea completă a laptelui.
O altă cauză posibilă este pătrunderea germenilor prin fisuri sau leziuni ale mamelonului. Bacteriile provenite de pe piele sau din cavitatea bucală a bebelușului pot intra prin aceste mici răni sau prin canalele de lapte, favorizând apariția infecției.
Orice femeie care alăptează poate dezvolta mastită, însă anumite situații cresc riscul:
- Pauze prea mari între alăptări sau sesiuni de pompare – Programul neregulat poate duce la angorjare și blocarea canalelor de lapte.
- Atașare sau poziționare incorectă a bebelușului – Golirea incompletă a sânului favorizează stagnarea laptelui.
- Mameloane crăpate sau lezate – Leziunile facilitează pătrunderea bacteriilor.
- Sutiene foarte strâmte – Presiunea exercitată asupra sânilor poate contribui la înfundarea canalelor.
- Episod anterior de mastită – Femeile care au avut mastită prezintă un risc mai mare de recurență, chiar dacă mecanismul exact nu este pe deplin elucidat.
Simptomele mastitei
Semnele locale includ roșeață, umflare, durere și senzație de căldură la nivelul sânului afectat. Poate fi prezentă și o zonă mai dură sau îngroșată.
Pe lângă manifestările locale, pot apărea simptome generale precum oboseală accentuată, stare de slăbiciune sau disconfort în timpul alăptării, descris ca arsură sau durere.
Febra de 38,3°C sau mai mare și frisoanele, instalate uneori brusc, sunt frecvente. De asemenea, pot apărea manifestări similare gripei.
Tratamentul cu antibiotice administrate oral este, în general, eficient și duce la ameliorarea rapidă a simptomelor. Medicul poate recomanda și analgezice compatibile cu alăptarea pentru reducerea durerii.
Cum se tratează mastita
Intervenția timpurie este importantă. În lipsa tratamentului, infecția poate evolua către formarea unui abces, care presupune acumulare de puroi și poate necesita drenaj chirurgical, potrivit informațiilor publicate pe mayoclinic.org.
Chiar dacă urmezi tratament antibiotic, este recomandat să continui alăptarea, începând cu sânul afectat. Frecvența optimă este de 8–12 alăptări pe zi.
Dacă alăptarea este prea dureroasă sau sânul nu este golit complet, folosirea unei pompe pentru extragerea laptelui poate preveni agravarea situației sau apariția unui nou episod.
Compresele calde aplicate înainte de alăptare pot stimula curgerea laptelui. Masajul ușor al sânului în timpul hrănirii poate facilita drenarea. De asemenea, purtarea unui sutien lejer sau renunțarea temporară la acesta poate reduce presiunea locală.
Aplicarea frunzelor de varză verde, răcite, pe zona inflamată este un remediu utilizat la domiciliu. Deși nu tratează infecția, unele cercetări sugerează că pot contribui la diminuarea durerii până când antibioticele își fac efectul.
Mastită sau canal de lapte blocat?
Un canal înfundat poate preceda mastita, însă simptomele diferă ca intensitate și extindere.
- În cazul unui canal blocat, durerea este localizată într-o zonă limitată a sânului.
- În mastită, întregul sân poate deveni dureros, roșu, umflat și cald la atingere.
- Mastita este însoțită frecvent de simptome generale, precum febră, frisoane și stare de epuizare, care lipsesc în cazul unui simplu canal înfundat.
Măsuri de prevenire
Deși nu există o metodă sigură de prevenire, anumite măsuri pot reduce riscul apariției mastitei:
- Asigurarea unei atașări corecte – Un consultant în lactație poate oferi sprijin pentru poziționare și tehnică.
- Îngrijirea mameloanelor – Aplicarea unei creme cu lanolină poate ajuta la prevenirea fisurilor.
- Alăptări frecvente – În primele luni, se recomandă 8–12 mese în 24 de ore, cu golirea completă a primului sân înainte de a-l oferi pe celălalt.
- Tratamentul prompt al canalelor înfundate – Intervenția rapidă poate preveni transformarea acestora în mastită.
- Renunțarea la fumat – Fumatul pare să crească riscul apariției mastitei.
- Administrarea de lecitină – Această substanță, derivată din soia sau gălbenuș de ou, poate contribui la fluidizarea laptelui și la reducerea riscului de blocaj.
- Consult medical în caz de recurență – Analiza laptelui poate identifica germenii implicați și antibioticul adecvat.
Recunoașterea timpurie a simptomelor și intervenția promptă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru menținerea unei alăptări fără probleme.
