Microbiomul poate influența imunitatea, aspectul pielii și starea generală. În articol explicăm din ce este alcătuit, unde se află și dacă merită să ne bazăm pe probioticele care promit „refacerea microflorei”.
Ce este microbiomul
Microbiomul este totalitatea genomurilor microorganismelor (microbiotei) — bacterii, ciuperci și virusuri — dintr-un anumit mediu. În raport cu oamenii, termenul descrie microorganismele care trăiesc într-o anumită parte a corpului, de exemplu pe piele, în intestin, plămâni sau cavitatea bucală.
Cea mai mare parte a microbiomului este reprezentată de bacterii. Numeric, ele depășesc celelalte microorganisme: doar populația bacteriană poate ajunge până la 200 de trilioane, în timp ce întregul corp uman este alcătuit din aproximativ 50–100 de trilioane de celule.
Microbiota colonului este un sistem complex, format din bacterii, virusuri și ciuperci. Fiecare persoană are o compoziție unică, influențată de numeroși factori. Există studii care oferă tot mai multe dovezi convingătoare că microflora poate fi implicată în multe procese ale organismului, inclusiv în funcționarea sistemelor digestiv, metabolic și nervos. Totuși, nu putem afirma fără echivoc că microflora participă la funcționarea tuturor acestor sisteme.
De ce este important microbiomul pentru organism
Microbiomul intestinal interacționează cu multe sisteme ale organismului și ajută la îndeplinirea unor funcții variate:
- Digestie: bacteriile intestinale ajută la descompunerea unor carbohidrați complecși și a fibrelor care nu au fost absorbite în segmentele superioare ale tractului gastrointestinal. Ca produse secundare se formează acizi grași cu lanț scurt (SCFA), care oferă energie, previn acumularea produselor toxice de metabolism, hrănesc celulele mucoasei intestinale și susțin sănătatea generală a intestinului.
- Vitamine: microbiomul produce enzime necesare sintezei unor vitamine, inclusiv B1, B9, B12 și K. Deficitul acestor micronutrienți poate afecta serios sănătatea; de exemplu, fără vitamina K, necesară coagulării, vindecarea rănilor este compromisă.
- Biliă: ficatul trimite bila în intestinul subțire pentru a ajuta la digestia grăsimilor. Bacteriile și enzimele lor descompun bila, astfel încât acizii biliari să poată fi recirculați de ficat. Fără acest proces, nu ar exista suficientă bilă pentru producția nouă, absorbția grăsimilor ar fi perturbată, iar colesterolul s-ar acumula în sânge.
- Antioxidanți: microbiomul participă la descompunerea antioxidanților, în special a polifenolilor — substanțe care reduc riscul bolilor cronice.
- Imunitate: microbii intestinali „buni” concurează direct cu cei potențial dăunători pentru spațiu și nutrienți și le limitează extinderea; de exemplu, se opun bacteriei Clostridioides difficile, care poate provoca inflamație în intestin.
- Sistem nervos: oamenii de știință presupun că unele bacterii produc sau stimulează producția de serotonină — neurotransmițător care reglează dispoziția, somnul și comportamentul.
Bacteriile intestinale participă la descompunerea carbohidraților complecși și produc acizi grași cu lanț scurt, care reduc riscul cancerului de colon și protejează împotriva inflamației. Oamenii de știință presupun că microorganismele susțin funcția de barieră a intestinului, influențează dispoziția și sănătatea mintală și participă la sinteza vitaminelor. Sunt multe aspecte neclare; este nevoie de cercetări de înaltă calitate pentru dezvoltarea unor metode eficiente de diagnostic și corectare a microbiomului.
Teoria populară conform căreia microbiomul intestinal influențează starea pielii nu are deocamdată dovezi convingătoare. Unele studii arată că microbiomul ar putea influența dezvoltarea acneei, dermatitei atopice și psoriazisului, dar mecanismul este încă dificil de explicat. De aceea, în caz de probleme cutanate, este mai potrivit să te adresezi dermatologului, nu gastroenterologului.
Sunt necesare mai multe studii ample și bine organizate pe oameni pentru a formula concluzii ferme și pentru a recomanda oficial probiotice sau metode de corectare a microbiotei în tratamentul pielii.
Ce influențează starea microbiomului
Microbiomul este dinamic și se schimbă sub influența factorilor de mediu, printre care:
- Dietă: compoziția alimentației cotidiene.
- Antibiotice: utilizarea și frecvența tratamentelor.
- Stil de viață: activ sau sedentar.
Cele mai semnificative modificări apar în perioada de sugar și în copilăria timpurie. Asupra microbiomului copilului influențează:
- Nașterea: prematură sau la termen.
- Modul nașterii: pe cale naturală sau prin cezariană.
- Tipul de alimentație: lapte matern sau formule.
- Alimentația mamei: calitatea și diversitatea dietei.
Deocamdată nu este clar cum sunt legate modificările compoziției microbiomului de apariția bolilor.
Ce se întâmplă dacă microbiomul este perturbat
Oamenii de știință continuă să caute legături între microorganismele intestinale și starea de sănătate, inclusiv în alergii, diabet, obezitate, depresie, sindromul de intestin iritabil, carii și boli ale gingiilor.
Este însă cunoscută o condiție legată direct de perturbarea microbiomului: infecția cauzată de C. difficile.
Boala colonului provocată de C. difficile apare frecvent după administrarea de antibiotice. Aceste medicamente distrug nu doar agenții patogeni, ci și o parte din bacteriile benefice. C. difficile poate scăpa rapid de sub control în absența bacteriilor „bune” care îi limitează creșterea.
În principal, infecția afectează persoanele vârstnice din spitale sau din instituții de îngrijire pe termen lung. Printre simptomele ușoare sau moderate se numără diaree apoasă de cel puțin trei ori pe zi, mai mult de o zi, precum și crampe ușoare și sensibilitate abdominală. Frecvent este „diagnosticat” disbacteriozul, dar în realitate un astfel de diagnostic nu există. Medicii nu îl pot stabili pe baza analizelor, deoarece pentru evaluarea tulburărilor microbiomului ar trebui examinată mucusul parietal, iar analizele identifică microorganismele din fecale. Disbacterioza reală pe care o pot diagnostica medicii este perturbarea microflorei din cauza inflamației intestinale produse de C. difficile.
Cum să menții un microbiom sănătos
Alimentația și stilul de viață sănătoase favorizează formarea unui microbiom intestinal echilibrat.
Modelul alimentar occidental, bogat în grăsimi, carne, zahăr, sare, alcool și produse ultraprocesate, deteriorează microbiota: reduce diversitatea bacteriană, scade numărul speciilor benefice și slăbește stratul protector de mucus al intestinului. În schimb, o dietă bogată în fibre crește populațiile de bacterii care produc substanțe ce reduc riscul bolilor cronice.
Fibrele alimentare sunt principala sursă de hrană pentru microbii benefici. Ele includ părți ale alimentelor vegetale pe care organismul nu le poate digera. Spre deosebire de grăsimi, proteine și zaharuri simple, fibrele trec neschimbate prin stomac, intestinul subțire și colon, unde devin sursă de hrană pentru microbiotă.
Pe baza aportului caloric zilnic, Academia Națională de Medicină a SUA oferă următoarele recomandări de fibre pentru adulți:
- Femei >50 ani: 21 grame pe zi.
- Femei ≤50 ani: 25 grame pe zi.
- Bărbați >50 ani: 30 grame pe zi.
- Bărbați ≤50 ani: 38 grame pe zi.
Alimente care pot ajuta la creșterea aportului zilnic de fibre:
- Cereale integrale: de exemplu, orz, bulgur, orez brun, pâine sau paste din făină integrală.
- Fructe: varietate de fructe proaspete.
- Legume: în special cele bogate în fibre.
- Leguminoase: fasole, mazăre și altele.
- Nuci și semințe: porții zilnice moderate.
Nu avem metode pentru diagnosticarea tulburărilor microbiomului și, în consecință, nu există terapii medicamentoase specifice pentru corectarea și tratarea lui. În prezent, singurul lucru cu eficiență dovedită este alimentația. O dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos stau la baza menținerii microflorei. Doar fibrele, în exces, nu vor „vindeca” microbiota. De preferat sunt dieta mediteraneană sau modelul „farfuria Harvard”, ambele bogate în cereale, fructe, legume și grăsimi vegetale.
Ajută probioticele și prebioticele la menținerea unui microbiom sănătos
Probioticele și prebioticele pot fi utile pentru sănătatea microbiomului. Probioticele sunt microorganisme vii (de exemplu, bacterii Lactobacillus sau Bifidobacterium) care, în cantitate adecvată, ajută organismul să digere alimentele sau atenuează simptomele unor afecțiuni. Se găsesc natural în alimente fermentate — de exemplu, iaurt și varză murată. Există și suplimente cu probiotice disponibile în farmacii.
Prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile de către organism, dar utilizate de microorganisme pentru a stimula creșterea bacteriilor „bune” din intestin. Se găsesc în principal în alimente bogate în fibre.
Deși există date că fibrele și o microbiotă sănătoasă sunt importante pentru starea generală, dovezile solide privind beneficiile pro- și prebioticelor pentru prevenirea sau tratamentul bolilor sunt limitate. Sunt necesare cercetări suplimentare de calitate pentru a înțelege cât de mult ajută în realitate și dacă sunt sigure pentru toți. Acest lucru este valabil mai ales pentru probioticele din farmacii, a căror eficiență nu este demonstrată. Așadar, pentru sănătate, cel mai bine este să te concentrezi pe o alimentație variată, bogată în fibre și alimente fermentate.
