Modul de naștere și antibioticele ar putea influența bacteriile din intestinul bebelușilor
O nouă analiză sistematică a constatat că atât modul în care se naște un copil, cât și expunerea la antibiotice în perioada nașterii ar putea fi asociate cu diferențe în dezvoltarea microbiomului intestinal al sugarilor. Aceeași analiză a arătat că alăptarea exclusivă a bebelușilor născuți prin cezariană sau expuși la antibiotice ar putea reduce aceste diferențe.
Totuși, autorii subliniază că implicațiile pe termen lung ale acestor diferențe asupra sănătății rămân, deocamdată, neclare.
Cercetarea a fost coordonată de Universitatea Bournemouth, în colaborare cu University Hospitals Dorset, și a analizat datele a peste 5.300 de sugari sănătoși, colectate din 11 studii anterioare. Este prima analiză sistematică ce examinează influența combinată a tipului de naștere și a expunerii perinatale la antibiotice asupra dezvoltării microbiomului intestinal.
Rezultatele au fost publicate în revista BMJ Paediatrics.
Rolul microbiomului intestinal în primii ani de viață
Microbiomul intestinal — comunitatea de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv — joacă un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar și în sănătatea metabolică generală în primii ani de viață.
Echipa de cercetare a identificat dovezi consistente potrivit cărora bebelușii născuți prin cezariană sau expuși la antibiotice în jurul momentului nașterii tind să prezinte o compoziție diferită a bacteriilor intestinale, cu o diversitate mai redusă, comparativ cu bebelușii născuți natural și neexpuși la antibiotice. Grupurile bacteriene benefice, precum Bacteroides și Bifidobacterium, erau adesea mai puțin abundente la aceștia.
Autorii atrag atenția că diferențele constatate nu au fost semnificative, iar gradul general de certitudine al dovezilor a fost apreciat ca fiind foarte scăzut, întrucât majoritatea studiilor incluse în analiză au fost observaționale și au produs rezultate variate.
Alăptarea, un factor care poate atenua diferențele
Analiza a mai arătat că alăptarea ar putea compensa o parte din deficiențele apărute în dezvoltarea bacteriilor intestinale. În mai multe dintre studiile analizate, sugarii hrăniți exclusiv la sân au prezentat o refacere parțială a echilibrului microbian, ceea ce sugerează că alăptarea ar putea sprijini o dezvoltare sănătoasă a microbiomului, chiar și atunci când copiii se nasc prin cezariană sau sunt expuși la antibiotice.
Două mame, care au împărtășit propria experiență, au contribuit la realizarea acestei analize și au salutat concluziile legate de alăptare. Ele au subliniat că mulți părinți se confruntă cu obstacole atunci când vor să alăpteze și au cerut un sprijin mai consistent din partea sistemului medical, a angajatorilor și a societății în general, pentru ca familiile care își doresc să alăpteze să reușească în acest demers.
Cezariana și antibioticele rămân intervenții esențiale
Cercetătorii insistă asupra faptului că rezultatele nu trebuie interpretate ca un argument împotriva nașterii prin cezariană sau a utilizării antibioticelor, întrucât acestea reprezintă adesea componente esențiale ale îngrijirii materne și neonatale, contribuind la protejarea vieții și sănătății mamelor și a copiilor. Studiul nu sugerează, în niciun caz, că aceste intervenții ar trebui evitate atunci când sunt necesare din punct de vedere medical.
Dr. Heidi Singleton, autoare a studiului și lector universitar în domeniul îngrijirii copiilor și tinerilor la Universitatea Bournemouth, a declarat: „Această analiză este prima care examinează împreună metoda de naștere și expunerea la antibiotice, oferindu-ne o imagine mai completă asupra modului în care aceste experiențe timpurii ar putea influența microbiomul intestinal al sugarului. Deși am identificat anumite tipare consistente, implicațiile pe termen lung pentru sănătatea copiilor rămân neclare.”
Ea a adăugat: „Cea mai încurajatoare constatare a fost legată de rolul potențial al alăptării. În mai multe studii, bebelușii hrăniți exclusiv la sân au părut să prezinte o refacere a bacteriilor intestinale benefice după nașterea prin cezariană sau expunerea la antibiotice. Deși sunt necesare cercetări suplimentare, aceste rezultate arată cât de important este ca familiile să aibă acces la informații și sprijin bazate pe dovezi în privința alimentației copiilor. Sperăm ca acest studiu să contribuie la o mai bună înțelegere a beneficiilor alăptării și să încurajeze o cultură în care familiile care aleg să alăpteze să fie susținute acasă, la locul de muncă și în comunitate.”
Profesorul Minesh Khashu, medic neonatolog consultant și profesor de sănătate perinatală la University Hospitals Dorset, coautor al studiului, a declarat: „Aceste rezultate justifică investigații suplimentare, prin studii bine concepute și finanțate corespunzător, iar noi intenționăm să inițiem o cohortă de cercetare în Dorset pentru a aprofunda acest subiect. Este, de asemenea, important să oferim un sprijin adecvat pentru alăptare atât în cadrul sistemului medical, cât și în societate, în ansamblu.”
