Natalitatea în Republica Moldova continuă să scadă: cu 34% mai puțini nou-născuți în ultimii opt ani
Republica Moldova se confruntă cu o diminuare accentuată a numărului de nașteri, pe fundalul depopulării, migrației și dificultăților economice persistente. Specialiștii avertizează că această evoluție ar putea marca și următoarele decenii.
Datele publicate de Biroul Național de Statistică indică o reducere semnificativă a numărului de copii născuți-vii: de la aproximativ 41.000 în anul 2014 la puțin peste 23.000 în 2025. În doar opt ani, scăderea este de aproape 34%.
Declin alimentat de factori economici și sociali
Experții explică această tendință printr-un cumul de factori economici, culturali și sociali, care îi determină pe tot mai mulți tineri să amâne sau chiar să renunțe la planurile de a avea copii.
Doctorul habilitat în sociologie, Olga Găgăuz, subliniază că principala cauză rămâne reducerea constantă a populației. Potrivit acesteia, în ultimul deceniu, populația țării a scăzut continuu, iar în 2023 a ajuns la aproximativ 2,5 milioane de locuitori. Tendința descendentă, spune sociologul, este de așteptat să continue și în anii următori.
Prognozele realizate de Centrul de Cercetări Demografice arată că procesul de îmbătrânire a populației se va accentua. Conform estimărilor, până în 2040, fiecare a doua persoană din Republica Moldova ar putea avea 50 de ani sau peste această vârstă.
Migrația și sporul natural negativ
Un alt factor major este migrația externă, în special a populației tinere, care reduce considerabil baza demografică aptă de reproducere. În același timp, Republica Moldova înregistrează spor natural negativ încă din 1998, ceea ce înseamnă că numărul deceselor îl depășește constant pe cel al nașterilor.
Olga Găgăuz atrage atenția și asupra nivelului de trai scăzut, care influențează deciziile privind întemeierea unei familii. Potrivit acesteia, nu doar numărul populației este relevant, ci și condițiile economice în care trăiesc oamenii, în special familiile numeroase, multe dintre ele confruntându-se cu sărăcia.
Diferențe între mediul rural și urban
În pofida migrației din sate către orașe sau peste hotare, statisticile arată că în mediul rural continuă să se nască mai mulți copii decât în orașe. Diferența este de aproximativ 5.000 de nașteri, conform celor mai recente date.
Specialiștii explică acest fenomen prin diferențele de stil de viață și sistem de valori. Tradiția familiilor numeroase este mai bine păstrată în mediul rural decât în cel urban.
Zone cu spor natural pozitiv
La rândul său, experta Inga Chistruga-Sinchevici, din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, menționează că migrația internă favorizează în special municipiul Chișinău și localitățile din proximitate.
Potrivit acesteia, municipiul Chișinău și raioanele Ialoveni, Criuleni și Dubăsari înregistrează spor natural pozitiv, ceea ce înseamnă că numărul nașterilor îl depășește pe cel al deceselor. În celelalte unități administrativ-teritoriale, situația este inversă, fiind consemnat spor natural negativ.
Experta mai remarcă și extinderea fenomenului coabitării, precum și creșterea numărului de nașteri în afara căsătoriei, situații mai frecvente în mediul rural decât în cel urban.
Posibile perspective de redresare
În ciuda tabloului demografic îngrijorător, specialiștii consideră că există și potențiale soluții. O eventuală revenire a unei părți a diasporei, în condițiile în care statul ar crea oportunități atractive de întoarcere, ar putea contribui la o ameliorare parțială a tendințelor actuale.
