Administrarea probioticelor în sarcină: ce beneficii pot avea pentru mamă și copil
Utilizarea probioticelor în timpul sarcinii este un subiect tot mai frecvent discutat în ultimii ani. Sunt acestea benefice pentru gravidă sau pot influența dezvoltarea fătului? Datele disponibile arată că probioticele sunt, în general, considerate sigure în această perioadă, însă recomandarea specialiștilor este ca orice supliment să fie administrat doar la indicația medicului obstetrician.
Deși pe piață există o gamă variată de produse, iar cercetările sunt încă limitate, studiile efectuate până în prezent nu au evidențiat o asociere între utilizarea probioticelor în sarcină și apariția avorturilor spontane sau a malformațiilor congenitale.
Ce sunt probioticele
Probioticele sunt microorganisme vii, similare celor care se găsesc în mod natural în intestin. Ele sunt cunoscute drept bacterii „bune”, pentru a le diferenția de bacteriile patogene care pot provoca infecții sau alte afecțiuni.
Un microbiom intestinal sănătos presupune un echilibru între bacteriile benefice și cele dăunătoare. Dezechilibrul poate duce la simptome precum diaree, balonare, gaze sau chiar la afecțiuni cronice, cum este sindromul colonului iritabil.
Administrate în cantități adecvate, probioticele pot susține sănătatea digestivă și pot contribui la reducerea riscului unor boli, inclusiv cardiovasculare. Cercetările indică faptul că majoritatea tulpinilor, precum Lactobacillus și Bifidobacterium, sunt sigure pentru utilizare pe termen lung.
Administrarea probioticelor în timpul sarcinii
În general, probioticele sunt bine tolerate atât de femeile însărcinate, cât și de făt. Ele pot avea rol preventiv, dar și terapeutic, în anumite situații.
Reducerea riscului de diabet gestațional
Unele studii au arătat că suplimentarea cu probiotice în timpul sarcinii poate contribui la scăderea valorilor glicemiei și la diminuarea rezistenței la insulină. O cercetare a evidențiat faptul că administrarea probioticelor a redus nivelul acizilor biliari, cu posibil efect benefic asupra metabolismului glucozei.
Alte date sugerează că probioticele pot diminua riscul apariției diabetului gestațional, în special la femeile cu vârsta peste 35 de ani și la cele care au mai avut această afecțiune.
Susținerea sănătății digestive
Dezechilibrul florei intestinale poate genera tulburări digestive. Probioticele contribuie la menținerea unui tranzit intestinal echilibrat și la susținerea sănătății digestive.
Cercetătorii analizează în continuare rolul probioticelor în ameliorarea simptomelor asociate unor afecțiuni precum sindromul colonului iritabil, diareea apărută după administrarea antibioticelor sau bolile inflamatorii intestinale.
Posibilă reducere a riscului de eczemă
Un studiu realizat pe un eșantion de 4.000 de femei însărcinate a arătat că administrarea probioticelor în sarcină a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de apariție a eczemei.
De asemenea, s-a constatat că suplimentarea cu probiotice în primele șase luni de viață a sugarilor poate reduce incidența eczemelor la bebeluși și copii mici.
Influența asupra duratei sarcinii
Un studiu efectuat în Statele Unite a indicat că femeile care au utilizat suplimente probiotice au avut, în medie, o durată a sarcinii mai mare comparativ cu cele care au primit placebo.
O cercetare anterioară a sugerat că un consum crescut de produse lactate ar putea fi asociat cu un risc mai scăzut de naștere prematură.
Ameliorarea grețurilor și vărsăturilor
Administrarea probioticelor în timpul sarcinii a fost asociată cu o reducere semnificativă a simptomelor de greață și vărsături. Acest efect ar putea fi explicat prin influența hormonilor de sarcină, precum estrogenul și progesteronul, asupra microbiomului intestinal.
Surse alimentare de probiotice
Probioticele nu se regăsesc doar în suplimente, ci și în anumite alimente și băuturi fermentate, precum iaurtul și chefirul. Unele tipuri de brânzeturi considerate sigure în timpul sarcinii, cum ar fi Cheddar sau Gouda, pot conține, de asemenea, culturi probiotice.
