Sfârșitul anului școlar 2024–2025 a adus cu sine și dizolvarea a zece instituții de învățământ din Republica Moldova. Odată cu sunetul ultimului clopoțel, aceste școli au încetat să mai funcționeze ca unități independente, iar din septembrie, elevii care le frecventau vor fi nevoiți să se deplaseze la instituții din localitățile apropiate. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a rețelei școlare naționale, care vizează în total 63 de unități de învățământ, la care se adaugă transformarea unor instituții cu efectiv foarte mic în școli primare.
Motivul: numărul elevilor a scăzut dramatic, în special la sate
Autoritățile justifică această decizie prin reducerea constantă a numărului de copii înscriși în sistemul de învățământ, fenomen resimțit cu precădere în mediul rural. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, recunoaște că astfel de decizii nu sunt lipsite de dificultăți, dar le consideră necesare pentru a asigura condiții mai bune de studiu pentru elevii din zonele afectate.
Pragul după care o instituție poate fi închisă este clar definit:
„Doar atunci când sunt mai puțin de 10 copii, instituția își sistează activitatea și în localitate rămâne doar grădinița. Datele pe care le utilizăm sunt cele introduse în sistemul informațional din luna octombrie 2025. Evident că aceste decizii niciodată nu sunt decizii ușoare, ele necesită multă comunicare, mult dialog", a subliniat ministrul Perciun.
Cazul concret: o clasă cu nouă elevi, în satul Slobozia Nouă
Un exemplu ilustrativ este școala primară din satul Slobozia Nouă, raionul Soroca, unde în prezent mai studiază doar nouă copii. Lilia Catlabuga, învățătoare în această localitate, explică situația:
„De la începutul anului am avut zece elevi, dar unul a plecat în Polonia, părinții munceau acolo de câțiva ani."
La finalul acestui an, doi elevi au absolvit clasa I, patru au finalizat clasa a II-a, iar trei au încheiat ciclul primar după clasa a IV-a. Din toamnă, toți vor fi transportați la unități școlare din localitățile învecinate.
Îngrijorările părinților: cine garantează siguranța copiilor mici?
Decizia a stârnit neliniște în rândul familiilor afectate. Principala temere vizează siguranța copiilor de vârstă mică în timpul deplasărilor zilnice și condițiile în care aceștia vor fi supravegheați la unitățile de destinație.
O mamă din localitate a declarat:
„Am patru copii, doi dintre ei sunt elevi. Dacă s-a udat la picioare, aici, pe loc, și-au schimbat încălțămintea și, dacă se duc acolo, e foarte greu, cine va avea grijă? Noi suntem împotrivă, nu vrem să se închidă școala."
Un alt părinte a formulat întrebări concrete despre logistica zilnică:
„Unde să trimitem noi copiii de șase ani la Tătărăuca? Ei la ora 11:00–11:30 termină lecțiile, cine îi aduce înapoi, cine garantează că vor fi în siguranță? Nimeni."
Ce sprijin vor primi familiile afectate
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat un pachet de măsuri de susținere pentru a ușura tranziția elevilor către noile instituții. Conform autorităților, în total 73 de unități de învățământ cu efective reduse urmează fie să fie reorganizate, fie să-și înceteze activitatea. Sprijinul acordat familiilor include:
- Transport gratuit pentru toți elevii transferați
- Alocație lunară de 1.000 de lei, acordată timp de doi ani familiilor afectate
Date îngrijorătoare: jumătate dintre elevii rurali au dispărut în două decenii
Contextul demografic al acestei reforme este sumbru. Potrivit datelor furnizate de Institutul de Politici Publice, numărul elevilor din mediul rural s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani. Specialiștii avertizează că problema nu se rezumă la scăderea numerică a populației școlare, ci privește și calitatea actului educațional:
- În școlile cu peste 700 de elevi, media la absolvirea gimnaziului atinge aproximativ 7,3
- În instituțiile mici, aceeași medie poate coborî până la 5,9
Autoritățile susțin că restructurarea rețelei școlare va crea premisele necesare pentru ca elevii să aibă acces la instituții mai bine dotate și la oportunități educaționale de calitate superioară.
