Spasmofilia la copii: cauze, simptome, diagnostic și prim ajutor

Ce este spasmofilia și cauzele apariției

Spasmofilia (tetania) este contracția involuntară a mușchilor, apărută ca urmare a dezechilibrului electroliților din sânge. Convulsiile se pot răspândi în tot corpul și pot duce chiar la laringospasm — îngustarea mușchilor laringelui, care provoacă sufocare.

Menținerea unui nivel stabil de calciu este esențială pentru funcționarea corectă a multor procese din organism, precum transmiterea impulsurilor nervoase, contracția musculară, coagularea sângelui. Nivelul de calciu este reglat de hormonul paratiroidian (PTH), eliberat în sânge atunci când valoarea scade.

Cel mai frecvent, scăderea calciului (hipocalcemie) apare din cauza reducerii producției de PTH sau, mai rar, a rezistenței celulelor organismului la acțiunea acestuia. Situația se poate dezvolta în urma îndepărtării chirurgicale a glandelor paratiroide, a tulburărilor autoimune sau a bolilor genetice, precum sindromul DiGeorge, deficitul de magneziu. Nivelul scăzut de vitamina D poate, de asemenea, perturba metabolismul calciului. Deficitul de vitamină apare din cauza alimentației necorespunzătoare, lipsei expunerii la soare, tulburărilor de absorbție intestinală sau insuficienței renale cronice. Hipocalcemia poate fi provocată și de eliminarea calciului din organism, observată la copiii cu arsuri extinse, pancreatită acută, infecții severe sau în urma administrării unor medicamente. Adesea, tetania se dezvoltă dintr-o combinație de tulburări metabolice.

Simptomele și semnele spasmofiliei la copii

Există forme manifeste și latente ale bolii. Tetania latentă poate fi suspectată în prezența agitației, tremorului, sensibilității crescute a pielii, zvâcnirilor periodice ale bărbiei, membrelor, unor grupuri musculare, dificultății de respirație. Manifestările periculoase includ spasme musculare dureroase generalizate (eclampsie) și laringospasm.

Laringospasmul apare cel mai des când copilul plânge sau este speriat. Se manifestă prin paloarea pielii, dificultate la inspirație urmată de respirație zgomotoasă. Când glota se închide complet, copilul se sperie, gâfâie după aer, transpiră rece, pielea devine cianotică. Poate surveni pierderea temporară a cunoștinței. Criza de laringospasm, de obicei, se rezolvă favorabil, dar se poate repeta, mai ales în caz de tratament incorect.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe simptome tipice: excitabilitate neuro-musculară crescută, spasme periodice ale unor grupuri musculare — faciale, laringiene, respiratorii, scheletice. Medicul ia în considerare vârsta copilului, sezonul, bolile cronice asociate, medicamentele administrate, istoricul familial.

Pentru confirmare se evaluează analizele de sânge: calciu total și ionizat, fosfor, magneziu, PTH, 25-OH-D, fosfatază alcalină, creatinină. Radiografia scheletului poate evidenția semne caracteristice rahitismului. Absența umbrei timusului la radiografia toracică poate sugera sindromul DiGeorge, asociat cu tulburări ale metabolismului calciului, ale sistemului imunitar și malformații multiple. Deoarece hipocalcemia severă poate provoca aritmii, toți copiii trebuie să efectueze electrocardiogramă.

Tratament

Obiectivul pe termen scurt este corectarea dezechilibrului electrolitic și eliminarea complicațiilor care pun viața în pericol. Pentru prevenirea recurenței simptomelor, este esențială diagnosticarea și tratarea bolii de bază.

Tetania manifestă necesită intervenție medicală imediată, care include, de obicei, administrarea intravenoasă de anticonvulsivante și soluție de gluconat de calciu. Corectarea formei latente presupune adesea suplimentarea cu calciu, magneziu, vitamina D.

Primul ajutor în timpul crizei

• Asigurați siguranța: așezați copilul pe podea sau pe o suprafață plană, puneți o pernă sau haine sub cap, slăbiți hainele la gât, îndepărtați obiectele periculoase din jur.
• Nu încercați să opriți convulsiile: imobilizarea nu le oprește și poate provoca răni.
• Mențineți gura curată: dacă apare vărsătura, îndepărtați-o cu grijă; verificați acumularea excesivă de salivă; așezați copilul pe o parte pentru a preveni sufocarea; nu oferiți apă până la revenirea completă a conștienței.
• Observați durata crizei: rețineți cât durează, informația poate fi utilă medicului.
• Ajutor în laringospasm: copilul nu trebuie să vorbească; asigurați aer proaspăt; eliminați factorii iritanți; umeziți aerul prin aburi din apă fierbinte sau cu un umidificator.
• Păstrați-vă calmul: reduceți panica copilului prin comportament liniștit.

Prevenție

• Respectați programul zilnic, plimbați-vă regulat în aer liber. Expunerea moderată la soare stimulează sinteza naturală a vitaminei D, dar evitați expunerea excesivă.
• Includeți în alimentație produse bogate în calciu: brânză de vaci, smântână, lapte, brânză, nuci, leguminoase, pește.
• Informați medicul despre intoleranța la lapte sau imposibilitatea alăptării; pediatrul va recomanda formule adaptate îmbogățite cu microelemente.
• Administrați vitamina D conform indicațiilor medicului, în funcție de vârsta copilului, nivelul 25-OH-D și bolile asociate.
• Faceți controale preventive anuale și solicitați imediat ajutor medical la apariția simptomelor noi.

Literatură

1. Healthline – Carpopedal spasm;
2. Osmosis – Tetanie;
3. Cleveland Clinic – Tetanie;
4. Cleveland Clinic – Laringospasm;
5. Academia Science – Articol 5021;
6. Medscape – Investigații tetanie;
7. Care Options for Kids – Cum să ajuți copilul în timpul și după o criză;
8. Acibadem Health Point – Strategii eficiente de tratament al laringospasmului;
9. Everaoh – Spasmofilia la copii.