9 mituri despre sarcină în care mulți cred, fără temei
Despre greață, pofta de murături și ideea că gravida trebuie să mănânce pentru doi.
Sarcina este una dintre cele mai intense perioade din viața unei femei — nouă luni pline de emoții, bucurii, dar și neliniști. Dorința de a proteja copilul și de a-i asigura o dezvoltare armonioasă aduce cu sine numeroase sfaturi din partea rudelor, prietenelor și a diverselor site-uri. Totuși, unele recomandări considerate „verificate în timp” nu sunt altceva decât mituri care nu au susținere reală.
Mitul nr. 1: Lipsa menstruației înseamnă automat sarcină
Sarcina este însoțită de absența menstruației. Însă lipsa menstruației nu indică întotdeauna o sarcină. Există numeroase motive pentru care ciclul menstrual poate întârzia.
De exemplu, după întreruperea contraceptivelor hormonale, organismul are nevoie de timp pentru reglarea ciclului. De asemenea, anumite medicamente — neuroleptice, tratamente oncologice, antialergice sau antidepresive — pot influența menstruația.
Tulburările de alimentație, precum anorexia și bulimia, sunt frecvent asociate cu absența menstruației. Antrenamentele sportive intense pot reduce procentul de țesut adipos, pot crește nivelul de stres și consumul de energie, afectând echilibrul hormonal și, implicit, funcția reproductivă.
Stresul repetat influențează activitatea hipotalamusului — o structură cerebrală care reglează funcționarea glandelor endocrine, inclusiv a celor implicate în ciclul menstrual. O altă categorie importantă de cauze o reprezintă afecțiunile endocrine și ginecologice, cum ar fi:
- Sindromul ovarelor polichistice;
- Hipotiroidismul și hipertiroidismul;
- Tumorile hipofizare;
- Menopauza precoce;
- Sindromul Asherman (aderențe intrauterine);
- Anomalii congenitale ale aparatului reproducător.
Absența menstruației timp de trei cicluri consecutive, în condițiile în care testul de sarcină este negativ, poartă denumirea de amenoree și reprezintă un motiv pentru consult ginecologic.
Mitul nr. 2: Greața matinală este primul semn al sarcinii
În primul trimestru, multe femei însărcinate pot avea greață și, uneori, vărsături. În cazuri severe, este necesară internarea. Totuși, greața nu este un simptom obligatoriu al sarcinii.
Dacă încercați să rămâneți însărcinată și apar senzații neplăcute la nivelul stomacului, acestea pot fi provocate și de toxiinfecții alimentare, gastrită, ulcer, stres sau alte afecțiuni.
Dacă greața persistă, este recomandat un consult medical. În cazul vărsăturilor frecvente, este indicată solicitarea asistenței medicale de urgență.
Mitul nr. 3: Toate gravidele poftesc la sărat
Pofta de alimente sărate nu este un semn sigur al sarcinii. Aceasta poate avea diverse explicații:
- Unele persoane folosesc sarea sau zahărul pentru a compensa stresul sau plictiseala;
- Lipsa cronică de somn poate favoriza dorința pentru alimente nesănătoase;
- Pierderea unei cantități mari de sare prin transpirație, în condiții de temperaturi ridicate, poate genera această poftă;
- Fluctuațiile hormonale din perioada premenstruală pot provoca dorința de alimente sărate;
- Scăderea tensiunii arteriale și pofta intensă de sare sunt caracteristice bolii Addison.
În cele mai multe cazuri, pofta de sărat este legată de stres, oboseală sau sindrom premenstrual și dispare de la sine. Dacă persistă, este necesar un consult medical.
De altfel, unele femei însărcinate pot avea poftă de dulce sau își pot schimba radical preferințele alimentare, în timp ce altele nu observă nicio modificare.
Mitul nr. 4: Dacă burta crește rapid, este vorba despre gemeni
Probabilitatea medie de a rămâne însărcinată cu gemeni este de aproximativ 3%, fiind ușor mai mare la femeile peste 30–40 de ani.
Se consideră că în cazul sarcinilor gemelare simptomele din primul trimestru sunt mai intense, iar abdomenul crește mai rapid. Totuși, aceste semne sunt variabile și nesigure.
Singura metodă sigură de confirmare a unei sarcini gemelare este ecografia.
Mitul nr. 5: Gravida trebuie să mănânce pentru doi
Femeia însărcinată are nevoie de un aport suplimentar de calorii și nutrienți, însă porțiile duble sunt excesive și pot fi dăunătoare.
În medie, sunt suficiente 200–300 de calorii suplimentare pe zi, echivalentul unui covrig sau al unei linguri de maioneză.
Studiile arată că alimentația echilibrată și variată este esențială, iar dietele atent planificate pot fi sigure în timpul sarcinii.
Mitul nr. 6: Gravida trebuie să se menajeze permanent
Deși este recomandată evitarea efortului excesiv, repausul permanent la pat nu este justificat în absența complicațiilor medicale.
Activitatea fizică moderată este benefică: înotul, yoga, mersul pe jos, plimbările în aer liber sau exercițiile pe bicicletă staționară sunt opțiuni potrivite. Ciclismul în aer liber necesită prudență din cauza riscului de cădere.
Mitul nr. 7: Viața intimă se oprește odată cu sarcina
Contactele sexuale nu sunt contraindicate în sarcină, cu excepția situațiilor în care medicul recomandă abstinență din cauza unor complicații sau a unui risc crescut. În ultimele săptămâni de sarcină, contactul intim poate declanșa travaliul.
Mitul nr. 8: Zborul cu avionul este interzis
Călătoria cu avionul este considerată sigură în timpul sarcinii, în special în trimestrul al doilea. Nu există dovezi științifice care să indice că zborul ar provoca avort spontan sau naștere prematură.
Totuși, femeile cu hipertensiune, diabet sau risc crescut de pierdere a sarcinii ar trebui să consulte medicul înainte de a călători.
Dacă există teamă intensă de zbor, este recomandată evitarea călătoriei.
Mitul nr. 9: Este cea mai fericită perioadă din viața unei femei
Deși sarcina este asociată frecvent cu fericirea, realitatea poate fi diferită. Schimbările emoționale, grijile și anxietatea sunt frecvente.
Aproximativ 20% dintre viitoarele mame se confruntă cu anxietate crescută sau depresie, ceea ce poate crește riscul de naștere prematură sau greutate mică la naștere.
Dacă starea de tristețe, apatia sau neliniștea persistă, este importantă consultarea unui specialist.
