Ce este de făcut dacă o femeie însărcinată se îmbolnăvește de răceală și cum poate fi tratată fără a pune în pericol copilul? Specialiștii explică ce medicamente sunt considerate sigure și ce metode de tratament sunt susținute de dovezi științifice.
Cum diferă simptomele răcelii la femeile însărcinate
În mod obișnuit, răceala sau infecțiile virale respiratorii acute (IVRA, IRA) sunt percepute drept afecțiuni ușoare, care trec de la sine în câteva zile, fără tratament specific. Însă, în timpul sarcinii, aceste infecții pot evolua mai sever, în special în trimestrul al treilea.
Motivul este legat de modificările sistemului imunitar. Pentru ca organismul mamei să nu respingă fătul, perceput ca un corp străin, imunitatea este parțial suprimată. În această perioadă cresc nivelurile hormonilor precum cortizolul, estrogenii și progesteronul, iar numărul și activitatea limfocitelor T scad.
În aceste condiții, chiar și o infecție virală obișnuită poate deveni periculoasă. Răceala, inclusiv în stadiile incipiente ale sarcinii, poate crește riscul de complicații pentru mamă și făt, cum ar fi:
- insuficiență placentară;
- naștere prematură;
- pneumonie intrauterină;
- avort spontan.
Statistic, până la 9% dintre femeile însărcinate se confruntă cu IVRA. Riscul este mai mare dacă gravida:
- are o alimentație dezechilibrată și carențe nutriționale;
- se confruntă cu stres;
- suferă episoade de hipotermie sau supraîncălzire;
- depune efort fizic intens;
- nu se odihnește suficient;
- are deficit de vitamine și minerale.
De asemenea, femeile cu exces ponderal, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, astm bronșic sau boli autoimune care necesită tratament imunosupresor pot dezvolta forme mai severe de boală. Este important de precizat că sarcina în sine nu crește riscul de a contracta o IVRA, însă poate influența evoluția acesteia.
Simptomele răcelii la gravide sunt similare cu cele întâlnite la populația generală: tuse, rinoree, dureri în gât, febră, congestie nazală. Totuși, boala poate dura mai mult. Gripa este deosebit de periculoasă — femeile însărcinate sunt internate de patru ori mai frecvent decât alți pacienți, iar formele cele mai severe apar în trimestrul al treilea.
Ce este permis și ce este interzis în caz de răceală
În timpul sarcinii, tratamentul răcelii este în principal simptomatic, adică orientat spre ameliorarea manifestărilor neplăcute.
Nasul poate fi spălat cu soluție salină sau produse pe bază de apă de mare. După reducerea edemului mucoasei, pot fi utilizate, în lipsa alergiilor, picături nazale pe bază de mentă, eucalipt sau pin.
Pentru durerile în gât sunt recomandate soluții de gargară cu antiseptice sau infuzii de eucalipt și mușețel. În caz de tuse, pot ajuta inhalațiile, de exemplu cu apă minerală, folosind un nebulizator, de două-trei ori pe zi, timp de 7–10 minute.
Febra trebuie tratată doar dacă depășește 38°C. Singurul medicament permis este paracetamolul. Dacă temperatura este mai mică, organismul poate face față singur infecției.
Ce este interzis
În perioada IVRA sunt contraindicate:
- picăturile și spray-urile nazale vasoconstrictoare, deoarece pot provoca contracții uterine și pot influența funcția placentei și circulația fetală;
- majoritatea medicamentelor antitusive, multe fiind interzise în sarcină din cauza riscurilor pentru făt;
- antibioticele, care nu sunt indicate în infecțiile virale (în absența unei infecții bacteriene confirmate) și pot fi administrate doar în cazuri excepționale, strict sub supraveghere medicală;
- aplicarea de plasturi cu muștar, băile fierbinți, băile de aburi pentru picioare, sauna, procedurile cu UHF.
Medicamente sigure pentru răceală
Nu există medicamente complet sigure, cu excepția unor produse homeopate care nu sunt susținute de medicina bazată pe dovezi. Orice medicament are contraindicații și posibile efecte adverse. În timpul sarcinii, prudența este esențială — tratamentele tolerate anterior pot deveni riscante.
Totuși, există opțiuni permise pentru tratamentul IVRA. Terapia etiologică (orientată asupra cauzei bolii) este disponibilă doar pentru gripă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă două antivirale: oseltamivir și zanamivir, administrate sub formă de capsule, suspensie sau inhalații. Acestea nu sunt considerate complet sigure și pot fi prescrise doar de medic, dacă beneficiile depășesc riscurile.
Toate celelalte medicamente sunt simptomatice. Administrarea oricărui tratament în timpul sarcinii trebuie făcută exclusiv la recomandarea medicului. Automedicația este strict contraindicată.
Remedii populare
Metodele populare trebuie alese cu și mai multă precauție, deoarece eficiența lor nu este confirmată științific. Nu toate preparatele pe bază de plante sunt sigure — unele pot influența nivelul hormonal sau pot crește riscul de avort spontan. Alte remedii pot afecta tensiunea arterială, ritmul cardiac sau coagularea sângelui.
Dacă doriți să apelați la metode tradiționale, ceaiul cu lămâie este o opțiune sigură de lichid cald, recomandat în răceală. Deși nu elimină virusul, contribuie la hidratare. În majoritatea cazurilor, organismul elimină infecția în câteva zile, fără tratament specific.
Este important să păstrați legătura cu medicul pentru a preveni eventualele complicații și să discutați orice metodă sau tratament utilizat, inclusiv cele considerate „naturale”.
Prevenție
Pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, este recomandat:
- să dormiți suficient;
- să evitați stresul;
- să aveți o alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe proaspete;
- să faceți exerciții fizice adaptate sarcinii;
- să vă spălați frecvent pe mâini;
- să evitați atingerea feței;
- să limitați prezența în locuri aglomerate.
Utilizați obiecte personale separate și îmbrăcați-vă adecvat pentru a preveni hipotermia. Efectuați curățenie umedă regulată în locuință și limitați contactul cu membrii familiei care prezintă simptome de răceală.
Cea mai eficientă protecție împotriva celei mai grave forme de răceală — gripa — este vaccinarea. Necesitatea vaccinării în timpul sarcinii trebuie discutată cu medicul.
La orice agravare a stării de sănătate în timpul sarcinii, adresați-vă medicului. Acesta va decide ce medicamente pot fi administrate, în ce doză și pentru cât timp, oferind totodată recomandări privind alimentația și stilul de viață.
