De ce iei „hormonul somnului” degeaba: 5 lucruri neașteptate despre melatonină
Melatonina este adesea percepută ca un supliment inofensiv, folosit pentru a adormi mai repede. Însă modul în care funcționează „hormonul somnului” este mult mai complex, iar administrarea sub formă de pastile nu este întotdeauna lipsită de riscuri.
Organismul produce singur melatonina
Melatonina este sintetizată în glanda pineală, o structură mică aflată în centrul creierului. Nivelul său începe să crească seara, odată cu instalarea întunericului. Pentru organism, acesta este semnalul biologic că trebuie să încetinească activitatea și să se pregătească pentru somn.
Pe parcursul zilei, secreția hormonului este aproape oprită, ceea ce ajută creierul să mențină starea de vigilență și concentrare.
Lumina perturbă ceasul biologic
Principalul factor care inhibă melatonina este lumina puternică, în special lumina albastră emisă de telefoane, laptopuri și televizoare. Creierul interpretează această lumină ca semn că este încă zi, reducând producția hormonului.
Din acest motiv, utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare poate perturba ritmul circadian și poate afecta calitatea somnului. Chiar și o lumină slabă, precum un bec de noapte sau lumina stradală, poate influența procesul de adormire.
Odată cu vârsta, melatonina scade
Cea mai mare producție de melatonină are loc în copilărie. După vârsta de 40 de ani, nivelul hormonului începe să scadă treptat, iar la vârste înaintate poate ajunge chiar la aproximativ 20% din nivelul observat la tineri.
Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele în vârstă se confruntă mai frecvent cu somn superficial și treziri precoce.
Melatonina nu este un somnifer
Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este că melatonina funcționează ca un medicament pentru insomnie. În realitate, ea nu induce somnul în mod direct și nu „oprește” activitatea cerebrală.
Rolul său este de a regla ceasul biologic intern. Din acest motiv, în cazurile obișnuite de insomnie, efectul poate fi limitat.
Totuși, suplimentele pot fi utile în situații precum jet lag-ul sau schimbarea fusului orar. Studiile arată că melatonina poate ajuta la adaptarea mai rapidă la noul program de somn, reducând timpul de adormire cu aproximativ 30 de minute.
Interacțiuni cu medicamentele
Melatonina poate interacționa cu anumite tratamente medicamentoase. De exemplu, poate intensifica efectul anticoagulantelor, crescând riscul de sângerare.
La persoanele cu diabet, hormonul poate influența nivelul glicemiei, iar în cazul hipertensiunii arteriale poate interfera cu unele medicamente antihipertensive.
Există, de asemenea, date care sugerează că melatonina ar putea crește riscul de convulsii la pacienții cu epilepsie. Din acest motiv, administrarea pe termen lung, fără supraveghere medicală, nu este recomandată.
Melatonina poate fi utilă în anumite situații, precum dereglările de ritm circadian sau călătoriile între fusuri orare, însă nu este o soluție universală pentru insomnie. Utilizarea necontrolată poate avea efecte mai puțin sigure decât se crede în mod obișnuit.
