Tăcerea din căști: de ce fiecare al patrulea adolescent riscă să își piardă auzul
O situație familiară: copilul ascultă zilnic muzica preferată în drum spre școală și înapoi acasă. Volumul din căști este dat la maximum pentru a acoperi zgomotul străzii sau al transportului. La prima vedere pare doar un obicei nociv care va dispărea odată cu vârsta. Însă cercetările științifice arată că milioane de adolescenți își pun singuri în pericol capacitatea de a auzi bine.
Auzul este un sistem extrem de complex, care funcționează permanent, 24 de ore din 24. Spre deosebire de ochi, urechile nu pot fi „închise”, ceea ce face ca organul auzului să fie foarte vulnerabil la zgomot. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că până în anul 2050 fiecare al patrulea locuitor al planetei va suferi de tulburări de auz. Este vorba despre aproape 2,5 miliarde de persoane. Iar în grupul de risc nu se află doar vârstnicii, ci și adolescenții de astăzi.
Studiu: peste un miliard de tineri ar putea avea probleme de auz
Un studiu publicat în revista BMJ Global Health oferă estimări la fel de îngrijorătoare. O echipă de cercetători din SUA, Suedia, Mexic și Elveția a analizat datele a aproape 20.000 de tineri cu vârste cuprinse între 12 și 34 de ani din diferite țări.
Concluzia specialiștilor: până la 1,35 miliarde de adolescenți și tineri din întreaga lume ar putea ajunge să își piardă auzul. Una dintre principalele cauze este ascultarea nesigură a muzicii, în special prin căști.
Mecanismul deteriorării auzului: de ce receptorii auditivi nu se refac
Potrivit medicului otorinolaringolog Ragim Sadîhov, baza auzului nostru o reprezintă celulele ciliate ale organului Corti, situat în cohleea urechii interne. Acești receptori microscopici transformă vibrațiile mecanice ale undelor sonore în impulsuri nervoase electrice.
Problema este că aceste celule ciliate reprezintă o resursă limitată, care se formează încă din perioada sarcinii și nu se mai regenerează ulterior. Atunci când sunt expuse la sunete de intensitate mare (peste 85–90 dB), ele suferă o „epuizare de oxigen”, urmată de distrugere.
Procesul poate fi:
- acut – traumatism acustic provocat de un sunet extrem de puternic;
- cronic – degradare treptată cauzată de depășirea constantă a pragului de volum sigur.
„Pericolul pierderii auzului este că de multe ori începe la frecvențe înalte. Persoana continuă să audă sunetele puternice, dar își pierde capacitatea de a le distinge clar.”
În astfel de situații, explică specialistul, apare o problemă de înțelegere a vorbirii. Cu alte cuvinte, persoana începe să aibă dificultăți în a înțelege conversațiile în locuri zgomotoase și ajunge să îi roage frecvent pe interlocutori să repete.
Cifre importante pentru fiecare părinte
Cercetătorii atrag atenția asupra unor statistici îngrijorătoare:
- 23,8% dintre adolescenții din prezent ascultă muzică în căști la un volum periculos.
- 48,2% dintre tineri participă frecvent la evenimente foarte zgomotoase, precum concerte, cluburi sau baruri, unde nivelul sunetului depășește normele recomandate.
Pentru a înțelege cât de gravă poate fi situația, este suficient să cunoaștem câteva reguli de bază ale fizicii sunetului:
- Nivel sigur: până la 80 dB timp de aproximativ 40 de ore pe săptămână.
- 92 dB: sigur doar aproximativ 2,5 ore.
- 98 dB: aproximativ 38 de minute.
- 101 dB: doar 19 minute.
În practică însă, utilizatorii de căști ajung adesea la un volum de aproximativ 105 dB, iar la concerte nivelul sonor poate ajunge până la 112 dB.
Tipurile de căști și riscul pentru sănătatea auzului
Potrivit medicului Ragim Sadîhov, alegerea tipului de căști este direct legată de riscul apariției nevritei cohleare – o afecțiune a nervului auditiv care poate duce la scăderea auzului și la apariția unui zgomot constant în urechi.
1. Căști intraauriculare („vacuum”)
„Este varianta cu cel mai mare risc. Aceste căști creează un spațiu închis în canalul auditiv, ceea ce crește presiunea sonoră asupra timpanului. Totuși, au și un avantaj: izolația fonică bună permite utilizatorului să nu ridice volumul la maximum în locuri zgomotoase, cum ar fi metroul.”
2. Căști tip „earbuds” („pastile”)
Din cauza lipsei unei izolări complete, utilizatorii sunt nevoiți să crească volumul pentru a acoperi zgomotul din exterior. Astfel, nivelul sunetului poate depăși frecvent 100–110 dB, comparabil cu zgomotul unei drujbe care funcționează chiar lângă ureche.
3. Căști supraauriculare și circumauriculare
În opinia medicului, aceasta este varianta cea mai sigură. Datorită dispersiei naturale a undelor sonore și implicării pavilionului urechii, sunetul este perceput într-un mod mai fiziologic.
Important: prezența unui sistem de anulare activă a zgomotului (ANC) este considerată un avantaj major pentru protecția auzului. Această tehnologie permite ascultarea conținutului la un volum confortabil (aproximativ 40–50% din nivelul maxim) chiar și în medii zgomotoase, fără a fi nevoie să se mărească excesiv volumul.
Ce putem face pentru a proteja auzul
Pentru menținerea sănătății auzului, Ragim Sadîhov recomandă aplicarea unei strategii de „minimizare a riscurilor”.
- Regula 60/60. Volumul în căști nu trebuie să depășească 60% din nivelul maxim, iar timpul de ascultare continuă nu ar trebui să depășească 60 de minute pe zi.
- Pauză acustică. După expunerea la un mediu foarte zgomotos (concert, club), urechile au nevoie de cel puțin 14–16 ore de liniște relativă pentru a permite refacerea metabolismului celulelor auditive.
- Dopuri de urechi la concerte. La evenimentele cu mulți participanți, folosirea unor dopuri simple poate reduce nivelul zgomotului cu 25–30 dB, prevenind astfel traumatismele acustice.
Specialiștii recomandă și discuții deschise cu adolescenții despre importanța protejării auzului, explicând că acesta este un mecanism fragil, dificil de recuperat odată afectat.
„Semnale de alarmă”: când este necesară vizita la medic
Pierderea auzului evoluează adesea discret, deoarece creierul încearcă să compenseze sunetele lipsă folosind contextul conversației. Există însă câteva semne care nu trebuie ignorate:
- Efectul „petrecerii”. Devine dificilă înțelegerea conversațiilor în locuri zgomotoase, precum cafenele sau transportul public, deși în liniște nu există probleme.
- Zgomot în urechi (tinitus). Sunete precum țiuitul, bâzâitul sau un vuiet constant în lipsa unei surse externe pot indica afectarea celulelor nervoase.
- Distorsiunea percepției sonore. Sunetele puternice, cum ar fi strigătele sau pocniturile, provoacă disconfort sau chiar durere.
- Cereri frecvente de repetare. Persoana spune de mai multe ori „ce?”, „poți repeta?” sau crește volumul televizorului la un nivel pe care ceilalți îl consideră prea mare.
- Senzația de „urechi înfundate”. Apare o senzație de presiune sau blocaj în urechi, fără legătură cu răceala sau schimbările de presiune.
Ce trebuie să știm despre pierderea auzului la adolescenți
De obicei, asociem pierderea auzului cu vârsta înaintată. Totuși, adolescenții din prezent se confruntă tot mai des cu astfel de riscuri, din cauza ascultării muzicii la volum mare în căști și a participării frecvente la evenimente zgomotoase.
Aceste probleme pot fi prevenite dacă obiceiurile se schimbă din timp: alegerea unor căști mai sigure, reducerea volumului și utilizarea dopurilor de urechi la concerte pot face o diferență importantă pentru sănătatea auzului pe termen lung.
