Oamenii de știință avertizează printr-o prognoză sumbră privind extinderea infecțiilor bacteriene la copii
Țările sărace vor fi cele mai afectate de rezistența bacteriilor periculoase la antibiotice.
În ultimii 20 de ani, lumea s-a confruntat cu o amenințare discretă, dar mortală. Un studiu global, publicat în revista JAMA Pediatrics, a arătat că numărul infecțiilor bacteriene la copii, care nu mai răspund la tratamentul cu antibiotice, este într-o creștere constantă. Dacă tendințele actuale se vor menține, până în anul 2035 omenirea se va confrunta cu o creștere critică a rezistenței unor superbacterii, precum Acinetobacter baumannii și Klebsiella.
Problema are deja un caracter catastrofal. Potrivit estimărilor experților, numai în anul 2021, rezistența la antibiotice a provocat moartea a 840.000 de copii cu vârsta de până la cinci ani. Specialiștii numesc acest fenomen „pandemia tăcută”. Ea nu provoacă o panică asemănătoare izbucnirilor virale, însă subminează chiar fundamentul medicinei moderne.
O amenințare ascunsă sub masca datelor „adulților”
Amploarea acestui dezastru în domeniul pediatriei a rămas mult timp neobservată. Potrivit dr. Yanhong Jessica Hu, coautoare a lucrării din cadrul Institutului de Cercetare pentru Copii Murdoch (Australia), majoritatea sistemelor de monitorizare combină datele adulților cu cele ale copiilor. Ca rezultat, tendințele specifice acestora se pierd pur și simplu în masa generală de date.
Totodată, schemele de tratament aplicate adulților nu pot fi transferate direct la copii. Aceștia au particularități diferite în evoluția infecțiilor, o frecvență diferită de prescriere a medicamentelor, iar opțiunile de tratamente sigure sunt, oricum, extrem de limitate încă de la bun început. Lipsa unor date exacte împiedică autoritățile și medicii să modifice la timp protocoalele clinice, lăsând cei mai mici pacienți fără protecție.
Două fețe ale crizei globale
Pentru a acoperi acest gol informațional, cercetătorii au analizat baza de date ATLAS, care a cuprins peste 106.000 de mostre bacteriene, recoltate de la pacienți cu vârsta de până la 18 ani, din 82 de țări ale lumii. Rezultatele au arătat că rezistența a crescut la nivel general, însă situația diferă radical de la o regiune la alta.
În țările bogate, rezistența la antibioticele de bază (grupa Access, conform clasificării OMS) a scăzut, în 20 de ani, de la 48% la 29%. Acest lucru se datorează investițiilor masive făcute în lupta împotriva stafilococului (MRSA). În schimb, în statele în curs de dezvoltare, acest indicator a crescut. Vina revine controlului sanitar deficitar și accesului necontrolat, fără rețetă, la medicamente, în farmacii.
Ce ne aduce anul 2035?
Modelarea matematică a viitorului oferă prognoze îngrijorătoare. Dacă rezistența la antibioticele simple se va stabiliza treptat, rezistența la medicamentele de „linia a doua” (grupa Watch) va continua să crească rapid. În țările sărace, aceasta va sări de la 16% la 48%, iar în cele bogate, aproape se va dubla.
Cea mai alarmantă tendință vizează vulnerabilitatea bacteriilor la antibioticele „de ultimă instanță” (grupa Reserve), utilizate atunci când toate celelalte tratamente sunt ineficiente. Până în 2035, rezistența la acestea ar putea ajunge la 25% în țările cu venituri mari, iar în regiunile cu resurse limitate, ar putea urca până la 37%.
Oamenii de știință subliniază faptul că aceste cifre nu reprezintă o fatalitate inevitabilă, ci un ultim avertisment. Dacă, chiar acum, comunitatea internațională nu limitează strict circulația antibioticelor și nu îmbunătățește condițiile de igienă din spitale, în viitor pur și simplu nu vor mai exista mijloace pentru a salva copiii.
