Primul ajutor în caz de toxiinfecție alimentară: recomandările medicului
Principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare
Alimentele pot deveni periculoase în orice etapă – de la cultivare și transport până la depozitarea necorespunzătoare în gospodărie. Iată principalele cauze:
- Microorganismele. Acestea includ bacterii (de exemplu, salmonella, Escherichia coli), virusuri (rotavirusuri, norovirusuri), paraziți și protozoare. Ele se înmulțesc activ în produsele alterate sau pot rămâne în alimentele insuficient preparate termic.
- Substanțele toxice. Din această categorie fac parte pesticidele, nitrații, sărurile metalelor grele sau toxinele naturale (de exemplu, otrava unor specii de ciuperci).
Important. Încălcările grave ale regulilor de depozitare (de exemplu, alimente lăsate la căldură sau păstrarea cărnii crude împreună cu produse gata de consum) cresc considerabil riscul de intoxicație.
Clasificarea toxiinfecțiilor alimentare
Astfel, toxiinfecțiile alimentare pot fi:
- Infecțioase – atunci când o persoană consumă alimente contaminate cu bacterii sau virusuri vii;
- Toxice – când cauza intoxicației nu sunt microorganismele în sine, ci toxinele produse de acestea (de exemplu, enterotoxina stafilococului auriu rămâne activă chiar și după tratamentul termic) sau alte substanțe toxice;
- Mixte – intoxicații provocate de mai mulți agenți patogeni sau de asocierea unei infecții cu toxine.
Principalele simptome ale intoxicației alimentare
Tabloul clinic depinde în mare măsură de tipul agentului patogen și de cantitatea de toxine ingerate. În majoritatea cazurilor apar:
- greață;
- vărsături repetate, care oferă doar o ameliorare temporară;
- dureri abdominale de tip colicativ;
- scaune frecvente și diareice.
Adesea, simptomelor digestive li se adaugă semne de intoxicație generală:
- frisoane;
- slăbiciune;
- dureri de cap;
- temperatură corporală crescută.
Perioada de incubație: când apar simptomele
În intoxicațiile toxice (de exemplu, cele provocate de toxinele stafilococice), primele simptome pot apărea rapid – la 20 de minute până la 8 ore după consumul alimentului.
În infecțiile bacteriene (de exemplu, salmoneloza), perioada de incubație durează, de regulă, între 6 ore și 6 zile.
În infecțiile virale, primele manifestări pot apărea la câteva ore sau chiar câteva zile după consumul alimentelor contaminate.
Simptome specifice ale intoxicațiilor extrem de periculoase
În cazul salmonelozei, scaunul capătă rapid un aspect caracteristic de „mâl de baltă” – devine lichid, verzui și conține mucus.
În botulism, tulburările gastrointestinale sunt mai puțin pronunțate. În schimb, predomină simptome neurologice periculoase:
- agravarea bruscă a vederii;
- dilatarea pupilelor;
- uscăciunea gurii;
- căderea pleoapelor (ptoza);
- dificultăți progresive la înghițire și respirație.
Primul ajutor și situațiile în care trebuie apelată ambulanța
În cazul unei toxiinfecții alimentare, este esențială acordarea corectă a primului ajutor și identificarea momentului în care este necesară intervenția medicală de urgență.
Spălarea gastrică
„Primul pas este spălarea stomacului. Beți 0,5–1 litru de apă fiartă călduță sau o soluție slabă de bicarbonat de sodiu. Provocați vărsătura. Repetați procedura până când lichidul eliminat devine limpede. Dacă vărsăturile sunt incoercibile sau conțin sânge ori au culoare neagră, spălarea gastrică este contraindicată.”
Sorbenți și rehidratare
Obiectivul principal este compensarea pierderilor de lichide. Sorbenții pot fi utilizați ca metodă auxiliară.
„Pentru a lega și elimina toxinele, sunt recomandați sorbenții: cărbunele activ (1 comprimat la 10 kilograme de greutate corporală, eficient în prima oră după intoxicație), Smecta, Enterosgel, Polysorb și alte produse similare. Pentru prevenirea deshidratării, se recomandă consumul, la fiecare 10–15 minute, a câte unei înghițituri de Regidron (sau analogi) ori apă minerală fără gaz. Volumul recomandat este de 1,5–2 litri pe zi.”
Când trebuie chemată ambulanța
Solicitați imediat asistență medicală de urgență dacă:
- intoxicația apare la copii cu vârsta sub 3 ani, la persoane vârstnice (peste 60 de ani) sau la femei însărcinate;
- vărsăturile au aspect de „zaț de cafea” sau conțin sânge;
- scaunul este negru, asemănător gudronului;
- temperatura corpului depășește 39°C;
- apar vedere dublă, dificultăți de înghițire sau vorbire, convulsii ori tulburări de conștiență;
- apar slăbiciune severă, transpirații reci, scăderea tensiunii arteriale și puls filiform;
- nu există urinare timp de peste 6–8 ore (mucoase uscate și ochi înfundați sunt semne de deshidratare severă);
- există vărsături incoercibile (persoana nu poate bea nici măcar o înghițitură de apă) și/sau diaree de peste 20 de ori pe zi;
- există suspiciunea de botulism (consum de conserve sau pește uscat/sărat), însoțită de tulburări de vedere, uscăciunea gurii și slăbiciune musculară.
La medic: diagnostic și tratament
Pentru identificarea agentului patogen se efectuează investigații de laborator:
- analiza bacteriologică a scaunului și a maselor vomitive;
- hemocultură, în cazul suspiciunii unei infecții generalizate.
În anumite situații se efectuează și ecografie, în principal pentru excluderea unor patologii chirurgicale, cum ar fi apendicita.
Baza tratamentului în toxiinfecțiile alimentare este restabilirea echilibrului hidroelectrolitic și respectarea unui regim alimentar adecvat.
„Regimul alimentar trebuie să fie unul blând după dispariția grețurilor și vărsăturilor (apă de orez, pesmeți, jeleu alimentar).”
Antibioticele sunt prescrise doar în cazul infecțiilor bacteriene confirmate (salmoneloză, dizenterie) de severitate medie sau gravă.
„Nu administrați medicamente antidiareice (loperamidă sau produse similare) dacă există suspiciunea unei infecții bacteriene și febră. Nu vă prescrieți singuri antibiotice.”
Prevenirea toxiinfecțiilor alimentare
Prevenirea infecțiilor gastrointestinale se bazează pe respectarea regulilor de bază de igienă și siguranță alimentară, formulate de Organizația Mondială a Sănătății sub forma „celor cinci principii ale alimentației sigure”:
- Curățenie și igienă. Spălați-vă bine mâinile cu săpun înainte de a mânca și înainte de prepararea alimentelor. Dezinfectați regulat tocătoarele, cuțitele și suprafețele de lucru din bucătărie.
- Separarea produselor. Carnea crudă, carnea de pasăre și peștele trebuie păstrate și prelucrate separat de produsele gata de consum, precum brânzeturile, mezelurile sau legumele.
- Preparare termică adecvată. Gătiți alimentele până la prepararea completă, deoarece astfel sunt distruși majoritatea agenților patogeni.
- Depozitare corectă. Nu lăsați alimentele la temperatura camerei mai mult de două ore și verificați cu atenție termenele de valabilitate.
- Prudență în călătorii. În timpul călătoriilor și al picnicurilor utilizați doar apă îmbuteliată și evitați mâncarea stradală. Dacă vă deplasați în regiuni cu risc epidemiologic crescut, vaccinați-vă împotriva febrei tifoide sau a holerei.
Toxiinfecția alimentară reprezintă o intoxicație acută sau o infecție provocată de consumul unor alimente nesigure. De regulă, aceasta se manifestă prin greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
În cazul intoxicației, primul pas este spălarea stomacului până la eliminarea unui lichid limpede. De asemenea, sunt recomandați sorbenții pentru legarea toxinelor și rehidratarea fracționată, în cantități mici și repetate.
